Vegetarianism è pisci. Cumu i pesci sò catturati è criati

"Sò vegetariana, ma manghju pisci". Avete mai intesu sta frasa ? Aghju sempre vulsutu dumandà à quelli chì dicenu cusì, chì pensanu di i pesci ? Cunsidereghjanu qualcosa cum'è una verdura cum'è una carota o una coliflora !

I poveri pesci sò sempre stati sottumessi à u trattamentu più rude, è sò sicuru chì hè perchè qualchissia hà avutu l'idea brillanti chì i pesci ùn sentu micca dolore. Pensate à questu. I pesci anu u fegatu è u stomacu, u sangue, l'ochji è l'arechje - in fattu, a maiò parte di l'organi internu, cum'è noi - ma u pesciu ùn si senti micca dolore? Allora perchè hà bisognu di un sistema nervu cintrali chì trasmette l'impulsi da è da u cervellu, cumpresu u sensu di dolore. Di sicuru, u pesciu sente u dulore, chì face parte di u mecanismu di survival. Malgradu a capacità di u pesciu à sente u dulore, ùn ci sò micca restrizioni o regule nantu à cumu tumbà. Pudete fà ciò chì vulete cun ella. In a maiò parte di i casi, i pesci sò ammazzati tagliendu u ventre cù un cuteddu è liberendu l'intrestri, o sò ghjittati in scatuli induve si suffocate. Per sapè più nantu à i pesci, una volta aghju fattu un viaghju di trawler è hè statu scuncutu da ciò chì aghju vistu. Aghju amparatu assai cose terribili, ma u peghju era ciò chì hè accadutu à u flounder, un pesciu grande è pianu cù flecks aranciu. Hè stata ghjittata in una scatula cù altri pesci è un'ora dopu l'aghju intesu literalmente mori. Aghju dettu questu à unu di i marinari, chì, senza esitazione, hà cuminciatu à battellu cù una mazza. Pensu chì era megliu cà morendu di suffocazione è hà presumetu chì u pesciu era mortu. Dopu à sei ore, aghju nutatu chì e so bocche è i branchi anu sempre apertu è chjusu per mancanza d'ossigenu. Stu turmentu durò dece ore. Diversi metudi di catturà pesci sò stati inventati. Nant'à u bastimentu ch'e aghju avutu, ci era un grande pisanti rete da traina. Pesi pisanti tenenu a reta à u fondu di u mare, chjappà è macinendu mentre si movevanu à traversu a sabbia è uccisu centinaie d'organisimi viventi. Quandu un pesciu catturatu hè alzatu fora di l'acqua, i so internu è e cavità oculari ponu scopre per via di diffirenzii di pressione. Assai spessu i pesci "affonda" perchè ci sò tanti di elli in a reta chì i chjappi ùn ponu micca cuntrate. In più di i pesci, assai altri animali entranu in a reta - cumpresi stelle di mare, granchi è molluschi, sò ghjittati in mare per mori. Ci hè parechje regule di pesca - per suprattuttu sò in relazione à a dimensione di e rete è quale è induve pò piscà. Queste regule sò introdutte da i paesi individuali in e so acque costiere. Ci hè ancu regule per quantu è chì tipu di pesci pudete catturà. Sò chjamati quota per i pesci. Pò esse chì sti reguli regulanu a quantità di pesci catturati, ma in fattu ùn ci hè nunda di questu. Questu hè un tentativu crudu per determinà quanti pesci sò lasciati. In Auropa, e quote di pisci funzionanu cusì: pigliate u baccalà è l'eglefin, per esempiu, perchè di solitu campanu inseme. Quandu a reta hè colata, se u coddu hè catturatu, allora ancu l'eglefin. Ma u capitanu volte oculta a cattura illegale di eglefino in lochi secreti di a nave. U più prubabile, stu pesciu sarà tandu riittatu in mare, ma ci hè un prublema, stu pesciu sarà digià mortu ! Presumibilmente, quaranta per centu più di pesci chì a quota stabilita mori in questu modu. Sfurtunatamente, ùn hè micca solu l'eglefin chì soffre di sti regulamenti insane, ma ogni tipu di pesci catturati in u sistema di quota. In i grandi oceani aperti di u mondu o in e zone costiere di i paesi poveri, a pesca hè pocu cuntrullata. In fatti, ci sò pochi reguli chì un tali tipu di pesca hè apparsu PESCA A BIOMASSA. Cù stu metudu di pesca, hè aduprata una reta fina assai densa, chì chjappà ogni criatura vivente, mancu un solu pesciu o crabu pò scappà da questa reta. I pescatori in i Mari di u Sud anu un modu novu è estremamente disgustu di catturà i squali. Hè cunsiste in u fattu chì i squali catturati sò tagliati da e pinne mentre sò sempre vivi. I pesci sò poi ghjittati torna in mare per more di scossa. Questu succede à 100 milioni di squali ogni annu, tuttu per a zuppa di pinna di squalo servita in ristoranti cinesi in u mondu. Un altru mètudu cumuni, chì implica l'usu purse seine. Sta sciacca avvolge grandi stormi di pesci è nimu pò scappà. A reta ùn hè micca assai densu è per quessa, i picculi pesci ponu sbulicà fora di questu, ma tanti adulti restanu in a reta è quelli chì riescenu à scappà ùn ponu micca crià abbastanza veloce per ricuperà e perdite. Hè tristu, ma hè cù stu tipu di pesca chì i delfini è altri mammiferi marini sò spessu ind'è e rete. Altri tipi di pesca, cumpresu un metudu in quale centinaie uncini a esca attaccatu à una linea di pesca chì si stende per parechji chilometri. Stu metudu hè utilizatu nantu à i mari rocciosi chì ponu rompe a reta. Splusivi è sustanzi velenosi, cum'è u liquidu bleaching, sò parti di a tecnulugia di pesca chì uccide assai più animali cà i pesci. Probabilmente u modu più distruttivu di pesca hè l'usu rete di deriva. A reta hè fatta di nylon magre ma forte è hè quasi invisibili in l'acqua. Hè chjamata "muru di a morte"Perchè tanti animali s'impiglianu in questu è morenu - delfini, balene, foche, uccelli, raghji è squali. Sò tutti buttati perchè i piscadori piglianu solu u tonnu. Circa un milione di delfini mori ogni annu in rete di deriva perchè ùn ponu micca risaltà à a superficia per respira. A rete di drift sò oghji usate in u mondu sanu è, più recentemente, sò apparsu in u Regnu Unitu è ​​​​l'Europa, induve a lunghezza di a reta ùn deve esse più di 2.5 chilometri. In i spazii aperti di l'Oceani Pacificu è Atlanticu, induve ci hè pocu cuntrollu, a lunghezza di e rete pò ghjunghje à 30 o ancu più chilometri. Calchì volta sti reti si rompenu durante una tempesta è fluttuanu intornu, uccidendu è mutilendu l'animali. À a fine, a reta, sopra à i cadaveri, s'affonda à u fondu. Dopu un pocu tempu, i corpi si decomponenu è a reta s'arrizza à a superficia di novu per cuntinuà a distruzzione senza sensu è a distruzzione. Ogni annu, e flotte di pesca cummerciale catturà circa 100 milioni di tunnillati di pesci, assai di l'individui catturati ùn anu micca tempu per ghjunghje à l'età di maturità sessuale, perchè e risorse in l'oceanu ùn anu micca tempu per rinfurzà. Ogni annu a situazione peghju. Ogni volta chì qualchissia cum'è l'Organizazione di l'Alimentazione è l'Agricultura di e Nazioni Unite si ricurdeghja di u dannu fattu di novu, questi avvirtimenti sò simpliciamente ignorati. Ognunu sà chì i mari si morenu, ma nimu ùn vole fà nunda per piantà a pesca, troppu soldi pò esse persu. Dapoi a fine di a Sicunna Guerra Munniali, l'oceani sò stati divisi in 17 zone di pesca. Sicondu l'Organizazione Agricola, nove di elli sò avà in un statu di "decadenza catastròfica in alcune spezie". L'altri ottu zoni sò in quasi a stessa cundizione, principalmente per via di a pesca eccessiva. Cunsigliu Internaziunale per u Studiu di i Mari (ICES) - u primu espertu mundiale in u campu di i mari è l'oceani - hè ancu assai preoccupatu per a situazione attuale. L'enorme sciame di sgombri chì abitavanu in u Mari di u Nordu sò avà quasi estinti, secondu l'ICES. L'ICES avvirtenu ancu chì in cinque anni, una di e spezie più cumuni in i mari europei, u coddu, sparirà prestu in tuttu. Ùn ci hè nunda di male in tuttu questu si ti piace e meduse, perchè solu elli sopravviveranu. Ma ciò chì hè ancu peghju hè chì in a maiò parte di i casi, l'animali catturati in u mare ùn finiscinu micca nantu à a tavula. Sò trasfurmati in fertilizzanti o fatti in lucidatura o candele. Sò ancu usati com'è alimentazione per l'animali agriculi. Pudete crede? Pigliamu assai pesci, trasfurmemu, facemu pellets è alimentamu à altri pesci ! Per cultivà una libbra di pisci in una splutazioni, avemu bisognu di 4 liri di pisci salvatichi. Qualchidunu pensanu chì l'agricoltura di pesci hè a suluzione à u prublema di l'estinzione di l'oceanu, ma hè cum'è distruttiva. Millioni di pesci sò ingabbiati in l'acque custiere, è l'arburi di mango chì crescenu longu a costa sò tagliati in quantità enormi per fà u locu per una splutazioni. In lochi cum'è Filippine, Kenya, India è Tailanda, più di u 70 per centu di e fureste di mango sò digià sparite è sò state tagliate. I boschi di mango sò abitati da diverse forme di vita, più di 2000 diverse piante è animali campanu in elli. Sò ancu induve 80 per centu di tutti i pesci marini nantu à u pianeta razza. L'agricultori di pisci chì si prisentanu nantu à u situ di e piantazioni di mango contaminanu l'acqua, copre u fondu di u mari cù i detriti alimentari è l'excrementi, chì distrugge tutta a vita. I pesci sò tenuti in gabbie sovraffollate è diventanu suscettibili à e malatie è sò datu antibiotici è insetticidi per tumbà parassiti cum'è i pidocchi di mare. Uni pochi anni dopu, l'ambienti hè cusì contaminatu chì i pisci di pisci sò spustati in un altru locu, i piantazioni di mango sò di novu tagliati. In Norvegia è u Regnu Unitu, principarmenti in i fiordi è i laghi scozzesi, l'agricultori di pisci crescenu u salmone di l'Atlanticu. In cundizioni naturali, u salmone nata liberamente da i fiumi stretti di muntagna à a prufundità atlantica di Groenlandia. U pesciu hè cusì forte chì pò saltà in cascate o natà contr'à un currente veloce. A ghjente hà pruvatu à affucà questi instinti è mantene questi pesci in quantità enormi in gabbie di ferru. U fattu chì i mari è l'oceani sò in decadenza, solu e persone sò culpabili. Immaginate ciò chì succede à l'uccelli, foche, delfini è altri animali chì manghjanu pesci. Sò digià in lotta per a sopravvivenza, è u so avvene pare piuttostu scuru. Allora forse duvemu lascià u pesciu per elli ?

Lascia un Audiolibro