Rutabaga

Sfortunatamente, a stragrande maggioranza di i residenti estivi cunnoscenu rutabaga solu per rumore, è i zitelli sò generalmente privati ​​di questu di i vegetali più utili.

Rutabaga hè una di e piante di verdura e più antiche, hè stata "ammansata" da l'omu da tempi antichi. I so antenati salvatichi sò scunnisciuti. Si crede chì hè natu per via di a traversata naturale di rapa è di cavulu.

Rutabaga

Ma i rutabaghi ​​ùn anu avutu furtuna prima. Se a rapa in a Roma antica era servita nantu à a tavula ancu à l'imperatore, allora a rapa era trascurata ancu da i poveri.

Duranti u Medievu, a rutabaga si sparse in tutta l'Europa cum'è una verdura assai gustosa è sana. Hè stata amata soprattuttu in Germania. A rutabaga dolce hè diventata a verdura preferita di Goethe. Se ogni Russu da a zitiddina cunnosci a storia di u turnip, allora i tedeschi anu ancu una storia populari nantu à a rutabaga è u spiritu di muntagna di Ryubetsal. Rutabaga hè vinutu in l'Inghilterra in u seculu XVI, è à questu ghjornu rutabaga cù carne hè un platu naziunale inglese.

In Russia, a rutabaga apparsu à a fine di u 18u seculu è diventa u più diffusa. Ma cù l'intruduzioni di a cultura di patata, l'area sottu hè diminuite bruscamente. Hè difficiuli di dì per quale mutivu hè accadutu. Ma i nostri antenati anu trattatu sta cultura di manera diversa da noi, mettendula à u paru cù i culturi alimentari più preziosi. È oghje in i paesi baltichi, per ùn esse micca distanti à l'esteru, zoni significativi di culturi sò attribuiti per rutabagas.

In quantu à e pruprietà nutrizionale è medicinali, i rutabagas sò assai simili à i turnips. U valore nutrizionale di rutabagas hè bassu, ma hè famosu per u so cuntenutu di vitamina assai altu. Contene più vitamina C (40 mg%) cà carotte, beets o col. Inoltre, sta vitamina in svedese hè ben cunservata per un bellu pezzu durante u almacenamiento. In quantu à u cuntenutu di vitamina B6, u svedese supera assai tutti i vegetali radicali, cipolle, col o altre verdura.

Riccu in rutabaga è sali minerali di potassiu - 227 mg%, calciu - 47 mg%. È in termini di cuntenutu di iodu, chì hè scarsu in l'Urali (4 μg%), hè una di e piante più ricche di u giardinu.

Quandu hè cottu bè, rutabaga conserva guasi tutti i nutrienti chì cuntene è produce un piattu deliziosu chì pò esse paragunatu à e patate. Ma u vantaghju di rutabaga hè chì pò esse conservatu per un tempu assai longu.

Rutabaga cuntene oliu di senape, chì hà pruprietà bactericidi chì anu un effettu dannosu per a microflora dannosa, è dà à i piatti preparati da ellu un gustu è un aroma particulari. È i so carboidrati sò rapprisentati principalmente da fruttosiu, ciò chì u rende utile per i pazienti cun diabete.

In medicina populare, l'usu di u svedese hè variatu. I piatti da rutabagas migliuranu a digestione, aumentanu a motilità intestinale è sò raccomandati per l'obesità. Ma cun stinimentu per via di l'abbundanza di fibre, hè megliu micca aduprà a radice stessa, ma rimpiazzalla cù u suchju, chì hà un effettu lassativu.

Rutabaga hà un effettu diureticu, dunque hè assai utile per edema, hè inclusu in a dieta di i pazienti cun aterosclerosi. Hè ancu efficace cum'è espettorante. Per scopi medicinali, i rutabagas sò cunsumati sia crudi sia à vapore in u fornu.

Ùn hè cunsigliatu di aduprà rutabagas in malatie intestinali infiammatorie acute è in ipertensione.

Rutabaga

Caratteristiche biologiche di u svedese

Rutabaga, cum'è a rapa, appartene à a famiglia cruciferosa. Sta pianta hè biennale. In u primu annu, sviluppa una rosetta di foglie è una grande racina carnosa, in u secondu annu fiurisce è dà semi.

E foglie di u svedese sò carnose, dissecate. A cultura radicale hè spessu piatta, piuttostu grande, sorge sopra a superficia di u tarrenu. A so parte suprana hè verde brutta o purpura-rossa, è a parte inferiore hè gialla. A polpa hè ferma, gialla in sfarenti sfumature o bianca. Un ispessimentu nutevuli di a racolta cumincia 35-40 ghjorni dopu a germinazione.

Rutabaga hè una pianta rustica assai fridda è pò esse cultivata in i zoni agriculi più sittintriunali. I so graneddi cumincianu à germinà à una temperatura di 2-4 gradi, è e piantini appariscenu digià à una temperatura media di ogni ghjornu di 6 gradi. I piantini ponu sustene i ghjàllichi finu à minus 4 gradi, è i pianti adulti ponu sustene a temperatura finu à minus 6 gradi. A megliu temperatura per u crescita è u sviluppu di i culturi radicali hè 16-20 gradi. À a temperatura più altu, i pianti sò inibiti, è u so gustu si deteriora.

Rutabaga hè esigente per l'illuminazione, preferisce ore di luce di ghjornu longu è alta umidità di u terrenu, ma ùn tollerà sia un eccessu prolungatu di umidità in u terrenu sia a so grave mancanza.

A selezzione di varietà di rutabagas in i parcorsi di giardinu hè sempre povera, ma e nuove varietà magnifiche di selezzione straniera sò apparse in u cummerciu, pussedendu qualità eccellenti è cambendu cumpletamente l'idea di u gustu di rutabagas. Ùn hè senza ragione chì hè assai dumandata in i paesi europei, in particulare in i gourmets inglesi è tedeschi.

Valore nutrizionale per 100 g

  • % di RSP
  • Contenutu caloricu 37 kcal 2.41%
  • Proteine ​​1.2 g 1.3%
  • Grassi 0.1 g 0.15%
  • Glucidati 7.7 g 5.5%
  • Fibra dietetica 2.2 g 11%
  • Acqua 88 g 3.22%

Contenutu caloricu 37 kcal

Comu sceglie

Rutabaga

Quandu sceglite un svedese, deve esse attentu à l'apparizione di a cultura radicali. I vegetali di grandezza media cù una cortezza uniforme, uniforme di culore, senza crack, verruche o altri difetti di a superficia, sò di a megliu qualità. Un altru fattore di scelta hè a prisenza di rimjiet verdi, chì indica a ghjuventù di a pianta, è, in cunseguenza, l'excellenti caratteristiche organolettiche di a so cultura radicali.

Storage

I vegetali radicali di grandezza media sò più adattati per u almacenamentu longu. In questu casu, anu da esse seccu, è i cimi anu ancu esse eliminati (lascendu circa 2 cm), postu chì si alimenta di l'umidità cuntenuta in a polpa. I cundizioni ottimali per almacenà swede sò: bona ventilazione, umidità di circa 90%, temperatura da 0 à 4 gradi Celsius. S'elli sò osservati, i culturi radicali ponu esse guardati finu à 20 ghjorni. À a temperatura di l'ambienti, diventeranu inutilizabili in 7 ghjorni.

Funzioni benefiziali

Notable per u so cuntenutu pocu caloria, u turnip, però, hè una excelente fonte di una lista impressiunanti di sustanzi biologichi attivi, chì determina a prisenza di assai proprietà utili in questa verdura. In particulare, a so cumpusizioni chimica cuntene assai antioxidanti solubili in acqua putenti, chì li permettenu di esercite effetti anti-cancer, anti-inflammatory è immunostimulating in u corpu umanu. À u listessu tempu, u cuntenutu aumentatu di minerali permette l'usu di rutabagas per nurmalizà u travagliu di u sistema cardiovascular. Questa verdura aiuta à portà a freccia di u core è a pressione di sangue à i livelli normali.

Restrizzioni à l'usu

Intolleranza individuale, urolitiasi.

PANTALONI LEGGERI INSALATA DI POLLO

Rutabaga

INGREDIENTI PER 6 SERVIZIONI

  • Filettu di Chicken 250 gr
  • mele 1
  • Rutabaga 1
  • Bulbu cipolla 100 gr
  • Agliu in polvere à gustu
  • Chili à u gustu
  • Maionese 1

PASSU 1:

Preparate i vostri ingredienti. Fate bollire u filettu di pullastru in anticipu. Sceglite una mela di varietà àcide, sottolineerà megliu u gustu di l'insalata. Per vestiti, sceglite a maionese o a crema agria se site à dieta.
STEP 2:

Passu 2. Tagliate a cipolla in mezu anelli. Frittu in una padella cù l'agliu in polvere è u chili in polvere. Quandu aghjunghjenu spezie, siate guidati da u vostru gustu
STEP 3:

Passu 3. Tagliate a rutabaga in strisce sottili. Pudete aduprà una grattugia. Aghjunghjite u pruduttu preparatu à a padedda nantu à a cipolla è mantene in focu per circa un minutu. A strada, pudete aduprà rape o ravanelli invece di rutabagas.
STEP 4:

Passu 4. Tagliate u filettu di pollulu finitu in strisce. Sbuchjate a mela è tagliate ancu in strisce sottili
STEP 5:

Passu 5. Imbulighjate tutti l'ingredienti in una insalata. Sale se vulete, ma tenite à mente chì a carne di pullastru hè digià stata cotta in acqua salata. Ùn saltate micca
STEP 6:

Rutabaga

Step 6. L'insalata hè pronta per esse staghjunata è cunsumata!

Lascia un Audiolibro