Crinipellis rugueux (Crinipellis scabella)
- Divisione: Basidiomycota (Basidiomycetes)
- Suddivisione: Agaricomycotina (Agaricomycetes)
- Classe: Agaricomycetes (Agaricomycetes)
- Sottoclasse: Agaricomycetidae (Agaricomycetes)
- Ordine: Agaricales (Agaric o Lamellar)
- Famiglia: Marasmiaceae (Negniuchnikovye)
- Genere: Crinipellis (Krinipellis)
- Type: Crinipellis scabella (Crinipellis rough)
:
- Sgabello agaric
- Marasmius caulicinalis var. taburete
- Sgabello Marasmius
- Agaricus stipatorius
- Agaricus stipitarius var. erba
- Agaricus stipitarius var. corticale
- Marasmius gramineus
- Marasmius epichlo
testa: 0,5 - 1,5 centimetri di diametru. Inizialmente, hè una campana cunvexa, cù a crescita u cappucciu diventa pianu, prima cù un picculu tuberculu cintrali, dopu, cù l'età, cù una ligera depressione in u centru. A superficia di u caprettu hè radialmente arrugata, beige chjaru, beige, fibru, cù scale longitudinali marroni, rossi-marroni chì formanu anelli cuncentrichi scuri rossi-marroni. U culore fade cù u tempu, diventendu uniformi, ma u centru hè sempre più scuru.
piastre: adnate cù tacca, biancu, cremosu-biancu, sparse, largu.
Jambe: cilindrica, cintrali, 2 - 5 centimetri d'altitudine, magre, da 0,1 à 0,3 cm di diametru. Moltu fibru, drittu o sinuoso, si sente limp à u toccu. U culore hè rossu-marrone, chjaru sopra, più scuru sottu. Coperta cù marroni scuri o marroni-rossi, più scuri di u capeddu, capelli fini.
Pulp: magre, fragile, biancu.
Odore è gustu: micca spressione, qualchì volta indicatu cum'è "fungu debule".
polvere di spore: biancu.
Controversia: 6-11 x 4-8 µm, ellissoide, liscia, non amiloide, biancastra.
Ùn studiatu. U fungo ùn hà micca valore nutrizionale per via di a so piccula dimensione è di a polpa troppu fina.
Crinipellis rough hè un saprofitu. Crece nantu à u legnu, prefiere pezzi chjuchi, patatine fritte, ramoscelli, cortezza. Puderà ancu cresce nantu à resti erbacei di diverse piante o altri fungi. Da grassy prefiere i cereali.
U fungu si trova abbastanza abbundante da a fini di a primavera à u vaghjimu, distribuitu in America, Europa, Asia, è possibbilmente in altri cuntinenti. Pò esse truvata in grandi chjarasgii di u boscu, bordi di u boscu, prati è pasture, induve cresce in grandi gruppi.
"Crinipellis" si riferisce à a cuticule fibrosa è lana è significa "capelli". "Scabella" significa un bastone drittu, insinuendu à a gamba.
Crinipellis zonata - difiere da un tuberculu cintrali più sharper è un gran numaru d'anelli cuncentrichi magre pronunzianu nantu à u capu.
Crinipellis corticalis - u cappellu hè più fibru è più pilu. Microscòpichi : spori amanduli.
Marasmius cohaerens sò più cremosi è di culore più suave, u capu hè arrugatu ma senza fibre è cù un centru assai scuru, senza zoni cuncentrichi.
Foto: Andrey.