cuntenutu
Trihaptum marrone-violetto (Trichaptum fuscoviolaceum)
- Divisione: Basidiomycota (Basidiomycetes)
- Suddivisione: Agaricomycotina (Agaricomycetes)
- Classe: Agaricomycetes (Agaricomycetes)
- Sottoclasse: Incertae sedis (di posizione incerta)
- Ordine: Polyporales (Polypore)
- Famiglia: Polyporaceae (Polyporaceae)
- Genere: Trichaptum (Trichaptum)
- Type: Trichaptum fuscoviolaceum (Trichaptum marrone-violetto)
:
- Hydnus marrone-violeta
- Sistotrema violaceum var. viola scuru
- Irpex marrone-violeta
- Xylodon fuscoviolaceus
- Hirschioporus fuscoviolaceus
- Trametes abietina var. fuscoviolacea
- Polyporus abietinus f. viola scuru
- Trichaptum marrone-violetto
- Agaricus ingannatu
- Sistotrema hollii
- carne di Sistotrema
- Sistotrema violaceum
I corpi fruttifichi sò annuali, più spessu aperti, ma ci sò ancu forme completamente aperti. Sò chjuchi in grandezza è micca assai regulare in forma, i tappi crescenu à 5 cm di diametru, 1.5 cm di larghezza è 1-3 mm di grossu. Sò situati singolamenti o in gruppi di piastrelle, spessu fusi cù l'altri da i lati.
A superficia suprana hè bianca-grisa, velvety à ligeramente bristly, cù un margine irregolare biancu, lilla (in i corpi fruttivi ghjovani) o marrone. Hè spessu sopra à l'alga epifitica verde.
L'hymenophore hè custituitu di platti brevi disposti radialmente cù bordi irregolari, chì sò parzialmente distrutti cù l'età, diventendu in denti flat. In i corpi fruttivi ghjovani, hè purpura brillanti, cù l'età è mentre si secca, sguassate à sfumature ocre-marroni. U core di i platti è i denti hè marrone, densu, cuntinuendu in una zona densa trà l'hymenophore è u tissutu. U gruixu di u tela hè menu di 1 mm, hè biancu, coriace, diventa rigidu è fragile quandu si secca.
U sistema ifale hè dimiticu. Ife generative sò di pareti sottili, ialine, quasi micca ramificate, cù pinze, 2-4 µm di diametru. Les hyphes squelettiques sont à parois épaisses, hyalines, faiblement ramifiées, non septées, avec une pince basale, épaisse de 2.5 à 6 µm. I spori sò cilindrichi, ligeramente curvati, lisci, hyaline, 6-9 x 2-3 microns. l'impronta di u polu di spore hè bianca.
Trihaptum brown-violet cresce nantu à l'arbureti coniferi caduti, principarmenti pinu, raramente spruce, causannu putiri bianchi. U periodu di crescita attiva hè da maghju à nuvembre, ma postu chì i vechji corpi di fruttu sò ben cunservati, ponu esse truvati in tuttu l'annu. Vista cumuna di a zona temperata di l'emisferu nordu.
Trihaptum larice (Trichaptum laricinum)
In a gamma sittintriunali di larch, Trihaptum larch hè spargugliatu, chì, cum'è u so nome implica, prefiere larch mortu, ancu s'ellu pò ancu esse vistu nantu à grande legnu mortu di altre coniferi. A so diferenza principale hè l'hymenophore in forma di platti largu.
Trihaptum biforme (Trichaptum biforme)
Trihaptum cresce duppiu nantu à u legnu duru cadutu, in particulare nantu à u betulu, è ùn si trova micca in tutti i coniferi.
Trihaptum elovy (Trihaptum abietinum)
In Trichaptum spruce, l'hymenophore in a ghjuventù hè rapprisintatu da i pori angulari, ma si trasforma rapidamente in un irpexoid (custituitu di denti flat, chì, però, ùn formanu micca strutture radiali). Questa hè a so diferenza principale, perchè, almenu in l'Europa di u Nordu, e duie spezie, sia trihaptum spruce è trihaptum marrone-violet, crescenu cù successu nantu à spruce è pinu mortu, è à volte ancu in larch.
Foto in a galeria di l'articuli: Alexander.