Polevik duro (Agrocybe dura)

Sistematica:
  • Divisione: Basidiomycota (Basidiomycetes)
  • Suddivisione: Agaricomycotina (Agaricomycetes)
  • Classe: Agaricomycetes (Agaricomycetes)
  • Sottoclasse: Agaricomycetidae (Agaricomycetes)
  • Ordine: Agaricales (Agaric o Lamellar)
  • Famiglia: Strophariaceae (Strophariaceae)
  • Genere: Agrocybe
  • Type: Agrocybe dura (campu duru)
  • Agrocibe dura
  • U vole hรจ solidu

Polevik duro (Agrocybe dura)

Hร :

3-10 cm di diametru, cambia marcatamente cรน l'etร  - ร  u primu hemisfericu, forma regulare, compactu, grossu, cรน un velu parziale biancu densu; cum'รจ u fungus mature, apre รจ perde a so forma, spessu (apparentemente in u tempu seccu) coperto cรน cracke di a superficia, da sottu ร  quale emerge una carne bianca, cum'รจ cuttuni. I bordi di u caprettu di funghi adulti ponu vede assai sloppy per via di i resti ragged di un colpu privatu. U culore varieghja significativamente, da u biancu, quasi neve (in a ghjuventรน) ร  u giallu bruttu, beige. A carne di u caprettu hรจ grossa, bianca, cรน un odore ligeru, diversi autori ricevenu diverse qualificazioni - da "fungu piacevule" ร  "spiacevule".

Rรจcordi:

Frequenti, aderenti, grossi, ร  volte assai largu, in ghjovani funghi spessu cรน un "disarrangementu" caratteristicu, po simpricimenti irregolari. U principiu di u percorsu di a vita hรจ realizatu sottu a prutezzione di un velu biancu grossu. Culore - da u grisgiu chjaru o marrone in a ghjuventรน ร  u marrone scuru in i specimens maturi. La coloration des plaques en รฉcaille dure approximativement la mรชme รฉvolution que celle des champignons, mais ici prรฉdominent les nuances grisรขtres plutรดt que rouges dans la gamme.

Polvere di spore:

Marrone scuru.

Gamba:

Piuttostu longu รจ slender, 5-12 cm in altu รจ 0,5-1 cm in gruixu, cilindricu, solidu, solu in ocasioni espansione uniforme in a parti inferjuri. Culore - biancu-grisgiu, piรน opaco chรฌ u cappucciu. A superficia di u troncu pรฒ esse cuparta cรน fibri rotti รจ caratteristici curling, chรฌ dร  l'impressione di pubescenza. I resti di una tappa privata sparisce rapidamente, รจ in i funghi adulti รนn ponu micca esse notevuli. A carne di a gamba hรจ dura, fibru, grisgiu.

Prupagazioni:

Crece da a mitร  di l'estiu (sicondu l'altri fonti, digiร  da lugliu) in prati, giardini, parchi, prato, preferendu paisaghji umanizati. Sicondu i dati di a literatura, l'Argocybe dura hรจ un "silo saprofite", chรฌ decomposing grass residues, chรฌ u distingue da u "cluster" Agrocybe praecox - i so altri rapprisentanti alimentanu di legnu รจ serratura.

Spezie simili:

Strictly speaking, sicondu certi circadori Agrocybe dura (ella, per via, agrocybe disturba) รนn hรจ micca abbastanza una spezia separata. (รˆ in generale, in a micologia, u taxon "vista" acquista un altru significatu, micca cum'รจ in l'altru biulugia.) E parlendu umanamente, allora un agrocybe duru (o un campu duru) pรฒ esse cusรฌ simili ร  un agrocybe precoce (o un campu duru). primu travagliu di campu, cum'รจ u so diavulu in ), chรฌ ponu esse distinti solu per un microscope, รจ ancu micca sempre. Si dice chรฌ Agrocybe dura hร  spore piรน grande. In attu, era precisamente nantu ร  a basa di a dimensione di i spori chรฌ aghju attribuitu i funghi, chรฌ hรจ in a foto, ร  sta spezia.

Ma hรจ assai faciule di distingue un agrocibe duru da i champignons. In a vechja, รนn sรฒ micca simili, รจ in ghjovanu funghi - una perna cilindrica sinuosa, culore di terra di i piatti, รจ l'absenza di un odore piacevule di anise. ร™n pare micca champagne in tuttu.

Comestibilitร :

Micca chjaru; ovviamente, ereditata da Agrocybe praecox. In u sensu chรฌ pudete manghjร , ma รนn vulete micca.

Lascia un Audiolibro