Mustarda: cundimentu umile o superfood putente?

I graneddi di mustarda à u primu sguardu parenu ordinariu, ma in realtà anu parechje proprietà utili. A mustarda hè sparghje in tuttu u globu, hè aduprata in cucina è in a medicina populari. Pocu hè scrittu annantu à ella, ùn hè micca meritatu una attenzione insufficiente, solu una "erba modesta". In fatti, a mustarda hà qualcosa per esse fieru. Parlemu oghje nantu à i beneficii di a mustarda, i diversi tipi di mustarda, è un pocu di a so storia.

Cosa hè a mustarda utile?

1. I graneddi di mustarda cuntenenu fitonutrienti - cumpunenti di l'alimentariu biologicu attivi chì regulanu diverse funzioni fisiulogichi. Furtificanu u sistema immune è anu effetti antiinflamatori, anti-allergii è neuroprotettivi. A mustarda hè ricca in antioxidanti è rallenta l'anziane.

2. L'enzyme myrosinase truvata in i graneddi di mustarda hè l'unica enzima chì rompe i glucosinolates.

3. I graneddi di mustarda cuntenenu l'acidu alfa-linolenicu, chì hè impurtante per a salute cardiovascular. Reduce u nivellu di trigliceridi, normalizza a pressione di sangue, allevia l'inflamazioni.

4. I studii anu dimustratu chì i graneddi di mustarda sò efficace in u trattamentu di l'asma. I cataplasmi di mustarda sò cunsigliati per l'asmatici, è più profondamente questu tema hè sempre cunsideratu da i scientisti.

Malgradu i pruprietà medicinali notevuli di a mustarda, u so veru significatu si trova in u valore nutrizionale di sta pianta. I graneddi cuntenenu calciu, ferru, magnesiu, fosforu, potasio, sodium è zincu. A cumpusizioni di vitamina hè ancu impressiunanti: l'acidu ascorbic, tiamina, riboflavina, folic acid, vitamina B12. È questu ùn hè micca una lista exhaustiva.

Una caratteristica di a mustarda hè u fattu chì accumula seleniu, senza chì u corpu umanu ùn pò micca funzionà nurmale.

Una breve storia di a mustarda

A prima menzione scritta di mustarda hè cunnisciuta in India in u V seculu aC. In una di e parabole di l'epica, una mamma afflitta va in cerca di graneddi di mustarda. A mustarda trova un locu in i testi religiosi ebrei è cristiani di dui mila anni fà. Questu suggerisce chì a mustarda hà ghjucatu un rolu impurtante in a vita di l'antenati. Oghje, a mustarda ùn hè micca pensata cum'è una sumente, ma hè assuciata cù una di e spezie più populari. Ogni annu, ogni abitante di l'America manghja 5 g di mustarda.

Cosa hè a mustarda?

A cumpusizioni principali di sta staghjunazione hè a mustarda. A versione classica hè custituita da mustarda in polvere, acitu è ​​acqua. Certi variità cuntenenu oliu o meli, è ancu edulcoranti. Per dà un culore giallu brillanti, a curcuma hè qualchì volta aghjuntu à a mustarda. U vinu hè aghjuntu à a mustarda di Dijon per u gustu. Ci hè un tipu di meli mischju cù mustarda. Stu condimentu hà millaie di marche è mudificazioni. Ogni annu, Middleton ospita National Mustard Day, induve pudete tastà à 450 varietà.

Chì mustarda hè bona per a salute?

A causa di l'ingredienti supplementari, e diverse mustarde anu diverse valori nutrizionali. Fattu cù grani organici, acqua distillata è l'acitu di sidru di mela biulogica, hè più sanu cà edulcoranti artificiali o alcolu. A mustarda hè bassa in calori, ma più impurtante hè a so qualità è u valore per a salute è u benessimu.

Ùn pensate micca à a mustarda gialla brillanti nantu à un hot dog. Una opzione sana hè sempre dispunibule nantu à i scaffali di e magazzini, è pò esse inconspicuous in apparenza. Cumprate a mustarda chì cuntene grani integrali - hè gustosa è sana. Cusì casuale è inconspicuous, pò esse ghjustu chjamatu superfood.

 

Lascia un Audiolibro