Cattivu era

Cattivu era

Chì ghjè a mala fede?

Per definisce a mala fede, duie scole si scontranu:

  • A uppusizione à a bona fede (esse cunvintu di a veracità di ciò chì omu dice), a cattiva fede seria l'attu di per sapè chì omu dice una cosa sbagliata. in L'arte di avè sempre ragiò, Schopenhauer descrive 38 scherzi per riesce à dimustrà "chì unu hà ragiò quandu si sà chì unu hè sbagliatu".
  • Per l'autore Jean-Paul Sartre, a cattiva fede ùn hè micca cusciente. » Ùn mentemu micca nantu à ciò chì ùn sapemu, ùn mentemu micca quandu diffondemu un sbagliu chì noi stessi sò ingannati, ùn mentemu micca quandu avemu tortu «. In un certu modu, a cattiva fede seria una semplice mancanza di lucidità ...

E duie definizioni anu difetti. A cattiva fede ùn hè qualchì volta una bugia: accade quessa tuttu ciò chì si dice esse strettamente veru, ciò chì conta essendu u difettu trà ciò chì si dice è ciò chì si pensa, per ingannà l'altru. È l'ughjettivu di a persona di mala fede hè spessu piattu. In Queste persone chì anu sempre ragiò: O cumu fà per sfracicà e trappule di a mala fede, Hervé Magnin parla di un " un fenomenu relazionale chì cunsiste à ingannà deliberatamente l'altri nantu à e so propie intenzioni per realizalli megliu «. Aghjusta chì, di mala fede, " ci hè un pretestu notu è una intenzione oculta ».

Caratteristiche di mala fede

A cattiva fede adopra spessu a forma di una attitudine assai suciale, marcata da educazione sustinuta o ancu esagerata.

Daretu à a cattiva fede ci hè sempre un motivazione cusciente.

L'individuu chì agisce in mala fede face tuttu per ùn passà per qualchissia di mala fede. Hè dunqua troppu primurosu di a so maghjina, ancu dopu avè rializatu u so scopu.

Piglia una intenzione primaria è un prugettu disonestu.

L'esempiu di siti di appuntamentu

Si sà chì i siti di appuntamentu sò lochi di suspettu. Ognunu pò presentà ciò ch'ellu vole (senza esse cunsideratu chì stanu veramente mentendu), u scopu hè di parlà abbondantemente di se stessi, di palisà a so identità narrativa attraversu u menù. Alas, nimu hà un mezzu direttu per verificà a veracità di ciò chì si dice quì. Dunque, tutti l'utilizatori sò suspettati di mala fede. 

Cattiva fede è altri

À a dumanda " A gattiva fede di l'altri vi genera stress? »

40% dicenu chì a cattiva fede di l'altri genera "assai" stress, per 10% di i rispondenti, li preoccupa ancu "assai".

30% dicenu chì a cattiva fede li infastidisce, 25% chì li infastidisce è per 20% di i rispondenti, li rende ancu viulenti.

In vista di sti figuri, a mala fede pare esse un prublema chì cristalizeghja assai tensioni. Eppuru a mala fede hè sempre quellu di l'altri : 70% di i rispondenti à l'indagine dicenu chì mai o raramente agiscenu di mala fede. 

Cita ispiratrice

« L'odiosu di a cattiva fede hè chì finisce per dà una cattiva cuscenza à a bona fede » Jean Rostand

Lascia un Audiolibro