cuntenutu
Quantu tempu per coce a ciliegia (vyshenniki)?
Lavate e ciliegie, fate in acqua salata per 2 ore, dopu fate 20 minuti.
Cumu coce a ciliegia (ciliegia)
Averete bisognu - ciliegia, acqua, sale
1. Sguassà i ivishni da l'erba è da altri detriti forestali.
2. Risciacquate e ciliegie per caccià i picculi detriti è i residui di a terra.
3. Mettite in una suppera almenu duie volte u vulume di i funghi esistenti.
4. Pour l'acqua fredda, aghjunghjite u sali (un cucchiainu per litru d'acqua) è lasciate duie ore per caccià u gustu magru.
5. Scaricate l'acqua, lavate dinò e ciliegie.
6. Pour l'acqua fresca è mette nantu à a stufa cun focu mediu.
7. Dopu chì e ciliegie abbianu bollitu, riduce u focu è fate coce per 20 minuti.
8. Mettite e ciliegie pronti in un colatore è lasciate scurrà l'acqua.
I vostri ciliegie sò pronti!
Salsa di funghi è ciliegie
Products
Cirasa fresca - 400 grammi
Cipolle - 80 grammi
Butiru (pò esse rimpiazzatu cù margarina) - 60 grammi
Crema agria spessa o crema cun un cuntenutu grassu di 33% - 150 grammi
Farina - 2 cucchiai
Salt - 1 cucharadita
Cumu fà salsa di salice
1. Sbuchjate, mogliu è bollite a ciliegia; tagliatu in fette di 1-2 centimetri.
2. Mette i salici bolliti in una padedda secca è mette à focu bassu.
3. Tagliate a cipolla in cubi un latu di un centimetru.
4. Appena l'acqua si evapora da i funghi, aghjunghjite burru o margarina quì, è fate un focu finu à cinque à sei minuti.
5. Aghjunghjite a cipolla, u sale à u gustu.
6. Quandu e cipolle è e ciliegie acquistanu una tonalità d'oru, aghjunghje a crema agria o crema.
7. Per fà a salsa più spessa, aghjunghjite a farina è fate bollire tutti inseme per 5-10 minuti, rimesculendu sempre.
Fatti deliziosi
- Dopu avè coltu i funghi, devenu seccu in u sole o in l'aria. Prima di aduprà i funghi secchi, ci vole à ammuglialli per quaranta minuti in acqua fredda, dopu ch'elli aumentanu di vulume di 2-3 volte. St'acqua deve esse sguttata è riempita d'acqua nova prima di bollire. Cusì, lavendu periodicamente è cambiendu l'acqua ogni 6 ore, i funghi ponu esse conservati in acqua finu à dui ghjorni.
- Sicondu Cognome l'edera hè un ciliegia. In i libri, hè qualchì volta chjamatu clitopilus ordinariu.
- Ivishen u più spessu si pò truvà in fureste di latifoglie o in erba densa à u bordu di a furesta. Si pò truvà dinò stu fungu in i giardini, l'orti o l'orticulture cù un gran numeru d'arburi à fiore rosa (ciliegia, prugna, pera). Pudete coglie e ciliegie di salice da lugliu à uttrovi, finu à u primu fretu seriu.
- Ivishen hà un cappucciu lamellare cù un diametru finu à dece centimetri, biancu o giallastra culore... U più vechju hè u fungu, più u tinte grisgiu apparisce. A forma di u cappucciu cambia cù l'età di u fungu. In i giovani ciliegi, hè arrotondatu cù i bordi ondulati piegati in ghjò; cù l'età, u cappucciu diventa pianu - cunvex, po pianu è ancu concavu. Se preme nantu à u tappu, s'oscurisce immediatamente. A gamba hà una forma cilindrica è si affina versu a basa, à le volte si pò piegà. In a parte superiore di a gamba, una fiuritura mealy hè à pena notevule, è a polpa densa è dolce di u fungu hà un forte odore mealy, caratteristicu solu di questi funghi.
- Ivishen assai faciule cunfusa cù un parlatore velenoso o altri funghi velenosi. L'ivoriu pò esse distinguitu da un parlatore da piatti rosati, è à u cuntrariu di i funghi velenosi rosa-lamellari, in ciliegia, i piatti falanu assai bassu longu à a gamba.
- L'edera pò esse secca, bollita o fritta. Stu fungu ùn hè micca adattu per a salatura o a salatura, perchè hà una polpa assai tenera.
- Valore caluricu salici freschi solu 38 kcal per 100 grammi. Questi funghi cuntenenu una quantità sufficiente di cumposti di fosforu chì sò utili per u corpu umanu - anu un effettu benefiziu nantu à u sistema nervosu, è a circulazione sanguigna in u cervellu migliora. In a so forma prima, yveshni cuntene una grande quantità di vitamina C, ma durante a trasfurmazione, una parte significativa di questu hè persa.
- Ivisni raghjunata è artificiale, in vendita. Per fà questu, in autunno, nantu à l'arburi secchi abbattuti o rotti, una incisione hè fatta in u troncu cù una prufundità di trè à cinque centimetri. Sti arburi sò cundutti da scanalature longu à i quali scorre l'acqua di pioggia, o sò introdotte scanalature da u reservoir più vicinu. Dopu à unu o dui mesi, i funghi apparisce in u situ di l'incisioni, chì a marca commerciale hè funghi d'ostriche. I funghi d'ostriche acquistati in u magazinu ùn anu micca bisognu à esse bagnati prima di coce è conservati in acqua. I funghi d'ostriche ponu esse distinti da i salici di a furesta per u culore più chjaru di u tappu è a cunsistenza più "gomma". Un altru modu per allevà u salice hè in e splutazioni induve e cundizioni per a crescita di funghi d'ostriche sò creati artificialmente. Balle di fenu, suspesi in una stanza cù un regime speciale di temperatura è l'umidità necessaria, rimpiazzanu i tronchi d'arburu per i funghi d'ostriche.
>>