CSF: u rolu è e patologie associate à u fluidu cerebrospinali

CSF: u rolu è e patologie associate à u fluidu cerebrospinali

U fluidu cerebrospinali hè un fluidu chì bagna e strutture di u sistema nervosu centrale: u cervellu è a medula spinale. Hà un rolu di prutezzione è ammortizzatore. U fluidu cerebrospinali hè in un statu normale, privu di germi. L'apparizione di un germe in questu pò esse responsabile di patologie infettive gravi.

Chì hè u fluidu cerebrospinali?

Défintion

U fluidu cerebrospinali o CSF ​​hè un fluidu chì avvolge u sistema nervosu centrale (cervellu è medula spinale). Circula attraversu u sistema ventriculare (ventriculi situati in u cervellu) è u spaziu subarachnoide.

Cum'è un ricordu, u sistema nervosu centrale hè circundatu da buste chjamate meningi, cumposte da 3 strati:

  • a dura, un grossu stratu esterno;
  • l'arachnoide, un stratu finu trà a dura è a pia mater;
  • a pia mater, foglia fina interna, aderendu à a superficia cerebrale.

U spaziu trà l'arachnoide è a pia mater currisponde à u spaziu subarachnoide, locu di circulazione di u fluidu cerebrospinali.

Features

A produzzione quotidiana totale di CSF hè stimata à circa 500 ml.

U so vulume hè 150 - 180 ml, in adulti, è cusì hè rinnuvatu parechje volte à u ghjornu.

A so pressione hè misurata aduprendu una puntura lombare. Hè stimatu trà 10 è 15 mmHg in adulti. (5 à 7 mmHg in i zitelli).

À ochju nudu, u CSF hè un liquidu chjaru chì si dice acqua di roccia.

Sans titre

U fluidu celphalo-spinale hè fattu di:

  • acqua;
  • leucociti (globuli bianchi) <5 / mm3;
  • di proteine ​​(chjamate proteinorrachia) trà 0,20 - 0,40 g / L;
  • u glucosiu (cunnisciutu cum'è glicorrachia) raprisenta 60% di glicemia (livellu di zuccheru in sangue), o circa 0,6 g / L;
  • parechji ioni (sodiu, cloru, putassiu, calciu, bicarbonatu)

U CSF hè cumplettamente sterile, vale à dì ùn cuntene microorganismi patogeni (virus, batteri, funghi).

Fluidu cerebrospinali: secrezione è circulazione

Features

U fluidu cerebrospinali hè un fluidu chì bagna e strutture di u sistema nervosu centrale. Hà un rolu di prutezzione è ammortizzatore di questu ultimu, in particulare durante i muvimenti è i cambiamenti di pusizione. U fluidu cerebrospinali hè normale, senza germe (sterile). L'apparizione di un germe in questu pò esse responsabile di patologie infettive gravi chì ponu purtà à sequelle neurologiche o ancu a morte di u paziente.

Secrezione è circulazione

U fluidu cerebrospinali hè pruduttu è secretu da i plessi coroidi chì currispondenu à strutture situate à u livellu di i muri di i sfarenti ventriculi (ventriculi laterali, 3u ventriculu è 4u ventriculu) è chì permettenu di fà una giunzione trà u sistema sanguinu è u centru sistema nervosu.

Ci hè una circulazione cuntinua è libera di u CSF à u livellu di i ventriculi laterali, dopu à u 3 ventriculu attraversu i fori di Monroe è dopu à u 4 ventriculu attraversu l'acquedotto Sylvius. Dopu si unisce à u spaziu subarachnoide attraversu a foramina di Luscka è Magendie.

U so riassorbimentu si face à u livellu di e villi arachnoide di Pacchioni (crescita vilose situate nantu à a superficia esterna di l'arachnoide), permettendu u so flussu versu u sinus venoso (più esattamente u sinus venoso longitudinale superiore) è cusì u so ritornu in a circolazione venosa . .

Esaminazione è analisi di u fluidu cerebrospinali

L'analisi di u CSF permette di rilevà parechje patologie, a maiò parte di e quali richiedenu cure urgenti. Questa analisi hè fatta da una puntura lombare, chì cunsiste à piglià u CSF, inserendu una agulla fina trà duie vertebre lombari (a maggior parte di i casi, trà a 4th è 5th vertebra lombare per evità ogni risicu di dannu à a medula spinale ., fermendu di fronte à a 2a vertebra lumbare). A puntura lumbare hè un attu invasivu, chì deve esse realizatu da un duttore, aduprendu l'asepsia.

Ci sò e contraindicazioni (disordine di coagulazione grave, segni di ipertensione intracranica, infezioni in u situ di puntura) è ponu accade effetti collaterali (sindrome di puntura post-lumbare, infezzione, ematoma, lombalgia).

L'analisi CSF include:

  • un esame macroscopicu (esaminazione à ochju nudu chì permette di analizà l'apparenza è u culore di u CSF);
  • un esame batteriologicu (ricerca di batteri cù a realizazione di e culture);
  • un esame citologicu (circà u numeru di globuli bianchi è rossi);
  • un esame biochimicu (ricerca di u numeru di proteine, glucosiu);
  • analisi addiziunali ponu esse effettuate per virus specifici (virus Herpes, Citomegalovirus, Enterovirus).

Fluidu cerebrospinali: chì patologie associate?

Patologie infettive

Meningitis

Currisponde à l'infiammazione di e meningi chì in a maggior parte di i casi hè secondaria à l'infezione da un agente patogenu (battericu, virus o ancu parassita o funghi) per via di a contaminazione di u fluidu cerebrospinali.

I sintomi principali di a meningite sò:

  • mal di testa diffusi è intensi cun discomfort da u rumu (fonofobia) è di a luce (fotofobia);
  • una frebba;
  • nausea è vomitu.

À l'esame clinicu, si pò rilevà a rigidità meningea, vale à dì una resistenza invincibile è dolorosa quandu si piega u collu.

Questu hè spiegatu da una cuntrazione di i musculi para-vertebrali in cunnessione cù l'irritazione di e meningi.

Sì si suspetta una meningite, hè di primura di spuglià cumpletamente u paziente, per circà segni di purpura fulminani (macula emorragica cutanea ligata à un disordine di coagulazione, chì ùn smarisce micca quandu si esercita pressione). Purpura fulminans hè un segnu di una infezzione assai grave, u più spessu secundaria à l'infezzione da meningococcus (batteri). Hè una emergenza periculosa per a vita chì richiede una iniezione intramusculare o endovenosa di terapia antibiotica u più prestu pussibule.

Esami supplementari sò spessu necessarii per a certezza di u diagnosticu:

  • puntura lombare (eccettu in casi di contraindicazione) chì permette di fà una analisi;
  • valutazione biologica (conteggio di sangue, valutazione di emostasi, CRP, ionogramma di sangue, glicemia, creatinina sierica, e colture di sangue);
  • imaging cerebrale urgente in i seguenti casi chì contraindicate a puntura lombare: disturbazione di a cuscenza, deficit neurologicu è / o crisi.

L'analisi di u CSF permette di dirige versu un tipu di meningite è di cunfirmà a presenza di un agente patogenu.

U trattamentu dipenderà da u tipu di germe prisente in u fluidu cerebrospinali.

Meningoencefalite

Hè definita da l'associazione di una infiammazione di u cervellu è di e buste meningeali.

Si basa annantu à l'associazione di una sindrome meningea (cefalea, vomitu, nausea è rigidità meningea) è una compromissione di u cervellu diretta da a presenza di disordini di a cuscenza, convulsioni parziali o totali o ancu segnu di un deficit neurologicu (deficit motoru) , afasia).

A meningoencefalite hè una patologia seria chì pò purtà à a morte di u paziente è richiede dunque cure mediche urgenti.

Un suspettu di meningoencefalite richiede imaging cerebrale urgente, è deve esse effettuatu prima di a puntura lombare.

Altri esami supplementari cunfermanu u diagnosticu:

  • una valutazione biologica (conteggio di sangue, CRP, ionogramma di sangue, colture di sangue, valutazione di emostasi, creatinina sierica);
  • un EEG (elettroencefalogramma) pò esse effettuatu, chì pò presentà segni in favore di danni cerebrali.

A gestione cù un trattamentu medicu deve esse rapida è serà dopu adattata à u germe rivelatu.

Méningite carcinomatosa

A meningite carcinomatosa hè una infiammazione di e meningi per via di a presenza di cellule tumorali truvate in u CSF. Più precisamente, si tratta di metastasi, vale à dì una disseminazione secundaria resultante da un cancheru primariu (in particulare da u cancheru di u pulmone, u melanoma è u cancheru di u senu).

I sintomi sò polimorfi, custituiti da:

  • sindromu meningeal (cefalee, nausea, vomitu, rigore à u collu);
  • disturbi di a cuscenza;
  • cambiamentu di cumpurtamentu (perdita di memoria);
  • attacchi;
  • deficit neurologicu.

Esami supplementari sò necessarii per cunfirmà a diagnosi:

  • esegue una imaging cerebrale (MRI cerebrale) chì pò mostrà segni in favore di u diagnosticu;
  • una puntura lumbare per circà a presenza di cellule cancerose in u CSF è cusì cunfirmà u diagnosticu.

U pronosticu di a meningite carcinomatosa hè sempre cupa oghje cù pochi mezi terapeutichi efficaci.

Hydrocephalus

L'idrocefalu hè un accumulu di una quantità eccessiva di fluidu cerebrospinali in u sistema ventriculare cerebrale. Hè dimustratu realizendu una imaging cerebrale chì trova a dilatazione di i ventriculi cerebrali.

Questu eccessu pò dà un aumentu di pressione intracraniale. Infatti, a pressione intracraniale dipenderà da parechji parametri chì sò:

  • u parenchima cerebrale;
  • fluidu cerebrospinali;
  • vulume cerebrovasculare.

Dunque quandu unu o più di sti parametri sò mudificati, averà un impattu annantu à a pressione intracranica. L'ipertensione intracraniale (HTIC) hè definita cum'è un valore> 20 mmHg in adulti.

Ci sò sfarenti tippi di idrocefali:

  • idrocefalu senza cumunicazione (ostruttivu): currisponde à un accumulazione eccessiva di fluidu cerebrospinali in u sistema ventriculare secondariu à un ostaculu chì affetta a circulazione di u CSF è dunque à u so riassorbimentu. U più spessu, hè dovutu à a presenza di un tumore chì cumpressa u sistema ventriculare, ma pò ancu esse secundariu à malformazioni prisenti da a nascita. Risulta in un aumentu di pressione intracraniale chì richiede trattamentu urgente. Hè pussibule di realizà una derivazione ventriculare esterna di u CSF (soluzione temporanea) o ancu più recentemente sviluppata, a realizazione di una ventriculocisternostomia endoscopica (creazione di una cumunicazione tra u sistema ventriculare cerebrale è e cisterne chì currispondenu à un allargamentu di u subarachnoide spaziu) permettendu cusì di saltà l'ostaculu è di truvà un flussu adeguatu di u CSF;
  • hydrocephalus cumunicante (non ostruttivu): currisponde à un eccessu accumulazione di fluidu cerebrospinali in cunnessione cù un gen in a riassorbzione di CSF. Hè u più spessu secundariu à l'emorragia subaracnoidea, traumatismu craniu, meningite o forse idiopatica. Richiede a gestione da un shunt internu di CSF chjamatu ventriculoperitoneal shunt (se u fluidu hè direttu à a cavità peritoneale) o ventriculo-atrial shunt (se u fluidu hè direttu à u core);
  • hydrocephalus crònicu à pressione normale: currisponde à un eccessu di fluidu cerebrospinali in u sistema ventriculare cerebrale ma senza aumentu di pressione intracraniale. Affetta u più spessu l'adulti, dopu à 60 anni cù una predominanza di l'omi. U meccanisimu fisiopatologicu hè sempre pocu capitu. Pò esse truvatu in e persone cù una storia di emorragia subaracnoidea, traumu di a testa o chì anu avutu una chirurgia intracranica.

Hè definita a maiò parte di u tempu da una triade di sintomi, chjamata a triada Adams è Hakim:

  • indebulimentu di memoria;
  • disordini sfintere (incontinenza urinaria);
  • difficultà à marchjà cù marchja lenta.

L'imaging cerebrale pò mostrà una dilatazione di i ventriculi cerebrali.

A gestione si basa principalmente in a creazione di un bypass ventriculare internu, sia ventriculo-peritoneale sia ventriculo-atiale.

Altre patologie

L'analisi di u fluidu cerebrospinali pò rivelà parechje altre patologie:

  • emorragia subaracnoidea cù evidenze di circulazione di sangue in u CSF;
  • malatie infiammatorie chì afectanu u sistema nervosu centrale (sclerosi multipla, sarcoidosi, ecc.);
  • malatie neurodegenerative (malatia Alzheimer);
  • neuropatie (sindrome di Guillain-Barré).

Lascia un Audiolibro