L'occiput

L'occiput

L'occiput forma a parte posteriore di a testa, hè a so parte mediana posteriore è inferiore. Face parte di l'ossu occipitale, un ossu chì hè unu di l'ottu ossi chì custituiscenu u cranu è, cunnessu à a cima di a spina, permette in particulare di move a testa da u fondu in su, è participa ancu à u sustegnu di a testa grazia à i ligamenti, è ancu à a prutezzione di u cervellu. In fattu, hè a parte sporgente di u cranu versu u spinu. Pò, cum'è l'altri ossi di u corpu, esse influenzatu da malatie ossi, tumori è lesioni in particulare, per i quali esiste assai spessu cura o trattamentu.

Anatomia di l'ucciput

L'occiput hè situatu in a parte posteriore di a testa, versu a parte posteriore: hè a parte posteriore sporgente di u craniu. Hè un pezzu di l'ossu occipitale, questu ossu essendu unu di l'ottu ossi chì custituiscenu u craniu.

In fattu, l'ucciput hè a parte di u cranu chì currisponde à a zona di l'inione è à a parte verticale di a scala di l'ossu occipitale. L'inione hè un puntu situatu à l'unione di e linee di u collu (chjamate linee nucali, induve i musculi sò inseriti) in cima à destra è à manca, à a basa di a protuberanza occipitale esterna, vale à dì a parte di u craniu chì s 'si stende in daretu.

L'occiputu hè piuttostu tondulu, di forma ovoide. L'ossu occipitale, à u quale appartene l'ucciputu, custituisce a basa di u cranu à u latu di u collu, è include un foru in u so centru chì permette u principiu di a spina per passà, induve a spina hè inserita.

Fattu di materiale osseu, l'ossu occipitale hè fattu di:

  • in u so centru: u foramen magnum, chì hè una grande apertura situata in a parte inferiore di l'ossu, induve a colonna spinale hè inserita;
  • intornu ad ellu, suture, chì cunnettanu l'ossu occipitale à l'altri ossi di u cranu situatu accantu: sò chjamate suture lambdoidi; cunnettanu questu ossu occipitale à l'osse temporale è l'osse parietale. Inoltre, l'ossu occipitale hè ancu cunnessu à l'ossu sfenoideu, a petra angulare di a basa di u cranu perchè s'articula à tutti l'ossi di u cranu è li tene in postu, è à l'atlas, a prima vertebra di a spina;
  • piccule superfici cunvexe, chì si trovanu da ogni latu di u foramen magnum. Chjamati cundili occipitali, ste superfici chì si articulanu cù a prima vertebra cervicale, chjamata l'atlas, formanu cusì una articulazione chì permette di spustà a testa in altu è in ghjò, in segnu di assentimentu; 
  • u canali di u nervu ipoglossale (vale à dì, situatu sottu à a lingua) si trova in a parte inferiore di u craniu, si trova ghjustu sopra à u cundilu occipitale.
  • e linee nucali (di u collu), superiore è inferiore, permettenu l'inserzioni di i musculi.

Fisiologia di Occiologia

Supportu di capu

L'occiput aiuta à sustene a testa. Stu sustegnu hè pussibule da un grande ligamentu, fibruu è elasticu: si stende da a protuberanza esterna di l'occiputu à a settima vertebra cervica.

Prutezzione cerebrale

Facendu parte di l'osse chì custituiscenu u craniu, l'occiputu participeghja à a prutezzione di u cervellu, o encefalone, situatu in queste ossa di u cranu.

Anomalie / Patologie

Trè tippi principali di malatie ossi ponu influenzà l'occiput, queste sò lesioni, tumori, o malattia di Paget:

Lesioni occiput durante u shock

Cum'è l'altri ossi in u corpu, l'occiput pò esse dannighjatu, durante u traumu è a cascata, chì pò o ùn pò ghjunghje à u cervellu. Si tratta di crepe se l'impattu hè leggeru, è si frattura quandu l'impattu hè più grande. Quandu u cervellu hè influenzatu, serà un traumu cerebrale, chì pò avè cunsequenze moderate, è à volte gravi. A maiò parte di e ferite à a testa sò causate da accidenti di trafficu. In prevenzione, u cascu hè essenziale, soprattuttu in una motocicletta o in bicicletta.

Tumori osse

Trà e patulugie chì ponu influenzà l'osse, ci sò tumori ossi, cumpresu u chordoma sfeno-occipitale (un raru tumore osseu primariu, di crescita lenta, ma invasiva lucalmente, è chì e metastasi sò rare è tardi). L'implicazione di l'osse da un tumore ossu pò esse sia cartilagine sia origine d'ossu.

A malatia di Paget

A malattia di Paget, una malattia rara chì affetta principalmente e persone sopra l'età di 50 anni, hè legata à un aumentu di rotazione ossea. Sta malattia pò cusì manifestassi cum'è un allargamentu di u cranu. Inoltre, i danni à u craniu a volte causanu mal di testa.

Trattamentu

Trattamentu di un traumu di a testa

  • U traumu craniale deve esse urgentemente curatu da un serviziu di neurochirurgia. Cum'è un primu passu, u paziente deve esse svegliatu regolarmente per rilevà un ematoma extradurale. In una emergenza, u chirurgu pò decide di fà un foru temporale. Questu aiutà à scumpressà u cervellu. U pazientu serà trasferitu in un ambiente specializatu.
  • U traumu di a testa pò, se necessariu, dopu, esse u sughjettu di una riabilitazione adattata, spessu in un centru di riabilitazione è di riabilitazione specializata.

Trattamentu di tumuri

  • In quantu à u chordoma sfeno-occipitale, u trattamentu si basa nantu à a resezione chirurgica, vale à dì caccià a parte di l'ossu tumurale.
  • In quantu à i trattamenti cù e piante chì ponu agisce contr'à i tumori: in termini di supplementu alimentariu, u vischio hè a pianta assai spessu cunsigliatu in u trattamentu di u cancheru. Diversi studii tendenu à indicà chì l'estratto di vischio riduce l'effetti secondari è migliora a qualità di vita di i pazienti. Inoltre, u vischio aiuta à riduce a fatica mentre custruisce a resilienza di i pazienti.

Tuttavia, attenzione à l'effetti negativi di l'usu à longu andà di u vischio nantu à i globuli bianchi, o linfociti T. In generale, ogni trattamentu cù e piante deve esse sottumessu à cunsiglii medichi. In questu casu, u vischio pò abbassà a pressione sanguigna, è interagisce cù farmaci per ipertensione è aritmia cardiaca.

Trattamentu di a malattia di Paget

A più spessu, a malattia di Paget hè lieve è progredisce lentamente. In e forme più dolorose, u trattamentu pò include bisfosfonati è analgesici, per luttà contr'à u dulore.

Estudiantina

U diagnosticu di l'anormalità ossea hè basatu principalmente nantu à tecniche di imaging, supplementate da anatomo-patologia, chì permette in particulare di valutà u caratteru tumorale, in particulare di u tessutu presu (chjamatu biopsia), o analisi di biopsia medica.

  • U diagnosticu di crepa o frattura serà cunfirmatu da imaging, una radiografia di u cranu, è ancu una tomografia CT, o una MRI (risonanza magnetica) per vede se u cervellu hè influenzatu o micca.
  • U diagnosticu di un tumore ossu pò esse fattu per via di raggi X ma ancu aduprendu una biopsia. I tumori, cum'è u chordoma generalmente prisentanu cù sintomi tardi (u chordoma sfeno-occipitale hè generalmente scupertu versu l'età di 40 anni, cù un ritardu diagnosticu guasi custante. A scansione CT permette di osservà l'osteolisi di u tumore, ma ancu e calcificazioni in u tumore MRI permette vi vede l'estensione di u tumore, chì hè essenziale per a gestione terapeutica è u prognosi futuru di u paziente.
  • U diagnosticu di a malattia di Paget serà scupertu per mezu di analisi di sangue, di raggi X o di scansioni di l'osse.

Lascia un Audiolibro