Chambertin (u vinu russu preferitu di Napoleone)

Chambertin hè una prestigiosa denominazione Grand Cru (di più alta qualità) situata in a cumuna di Gevrey-Chambertin, in a subregione di a Côte de Nuits in Borgogna, in Francia. Produce un vinu rossu esclusivu da a varietà Pinot Noir, chì hè invariabilmente inclusu in i migliori qualificazioni mundiali.

Descrizzione di varietà

U vinu rossu seccu Chambertin hà una forza di 13-14% vol., Riccu culore di rubino è riccu aroma profumatu di prugne, ciliegie, noccioli di frutti, uva spina, liquirizia, viole, muschi, terra umida è spezie dolci. A bevanda pò esse invechjata in a vinoteca per almenu 10 anni, spessu più longu.

Sicondu a legenda, Napulione Bonaparte beie u vinu Chambertin diluitu cù l'acqua ogni ghjornu, è ùn rinunziò micca à questu abitudine ancu durante e campagni militari.

I requisiti di l'Appellazione permettenu à 15% Chardonnay, Pinot Blanc o Pinot Gris per aghjunghje à a cumpusizioni, ma i migliori rapprisentanti di l'spezie sò 100% Pinot Noir.

U prezzu per buttiglia pò ghjunghje à parechji millai di dollari.

Storia

Stòricamente, u nome Chambertine si riferisce à una zona più grande, in u centru di quale era a splutazioni di u listessu nome. A zona di Chambertin includeva l'appellazione Clos-de-Bèze, chì era ancu Grand Cru. I vini di sta pruduzzione ponu ancu esse etichettati cum'è Chambertin.

Sicondu a legenda, u nome di a bevanda hè una frasa abbreviata Champ de Bertin - "campu di Bertin". Hè cresce chì questu era u nome di l'omu chì hà fundatu sta appellazione in u seculu XNUMX.

A fama di stu vinu si sparse tantu luntanu chì in u 1847 u cunsigliu lucale hà decisu di aghjunghje u so nome à u nome di u paese, chì à quellu tempu era chjamatu Gevry. Cusì fecenu 7 altre splutazioni, trà e quali era u vignetu di Charmes, chì dapoi hè chjamatu Charmes-Chambertin, è da u 1937, tutte e splutazioni cù u prefissu "Chambertin" anu u statutu di Grand Cru.

Cusì, in più di u vignetu uriginale di Chambertin in a cumuna di Gevry-Chambertin, oghje ci sò 8 appellazioni più cù stu nome in u titulu:

  • Chambertin-Clos de Bèze;
  • Charmes-Chambertin;
  • Mazoyeres-Chambertin;
  • Cappella-Chambertin;
  • Griotte-Chambertin;
  • Latricières-Chambertin;
  • Mazis-Chambertin;
  • Ruchottes-Chambertin.

Ancu Chambertin hè chjamatu u "Rè di i Vini", a qualità di a bevanda ùn hè micca sempre currisponde à questu altu titulu, quantu depende di u fabricatore.

Caratteristiche di u clima

U tarrenu in l'appellation Chambertin hè seccu è petre, interspersed with chalk, argilla è arenaria. U clima hè cuntinentale, cù l'estiu caldu è seccu è l'inguerni friddi. A forte diffarenza trà a temperatura di u ghjornu è a notte permette à i bacchi di mantene un equilibriu naturali trà u cuntenutu di zuccaru è l'acidità. In ogni casu, per via di i ghjàllichi di primavera, a cugliera di l'annu sanu mori, chì solu aghjunghje à u prezzu di l'altri vinti.

Cumu beie

U vinu di Chambertin hè troppu caru è noble per beie à a cena: sta bevanda hè servita in partiti è cene di gala à u più altu livellu, prima rinfriscata à 12-16 gradi Celsius.

U vinu hè assuciatu cù furmagliu maturu, carni grilled, pollame frittu è altri platti di carne, in particulare cù salsi grossi.

Marchi famosi di vinu Chambertin

U nome di i pruduttori di Chambertin sò generalmente custituiti da e parolle Domain è u nome di a splutazioni stessu.

Rapprisintanti famosi: (Domain) Dujac, Armand Rousseau, Ponsot, Perrot-Minot, Denis Mortet, etc.

Lascia un Audiolibro