Sò ciò chì manghja u vostru babbu: a dieta di u babbu prima di cuncepimentu ghjoca un rolu impurtante in a salute di a prole.

E mamma sò datu a massima attenzione. Ma a ricerca mostra chì a dieta di u babbu prima di cuncepimentu pò ghjucà un rolu ugualmente impurtante in a salute di a prole. A nova ricerca mostra per a prima volta chì i livelli di folate paternu sò cusì impurtanti per u sviluppu è a salute di a prole cum'è per a mamma.

L'investigatore McGill suggerisce chì i babbi duveranu attente à u so modu di vita è a dieta prima di cuncepimentu cum'è e mamme. Ci sò preoccupazioni per l'effetti à longu andà di l'attuali dieti occidentali è l'insicurità alimentaria.

A ricerca cuncintrau nantu à a vitamina B 9, chì hè ancu chjamata àcitu folicu. Si trova in verdura foglia verde, cereali, frutti è carni. Hè ben cunnisciutu chì per prevene l'aborti è i difetti di nascita, e mamme anu bisognu à avè abbastanza àcitu folicu. Quasi nisuna attenzione hè stata pagata à cumu a dieta di u babbu pò influenzà a salute è u sviluppu di a prole.

"Malgradu u fattu chì l'acidu folicu hè oghji aghjustatu à diversi cibi, i futuri babbi chì manghjanu l'alimenti ricchi di grassu, manghjanu fast food, o sò obesi ùn sò micca capaci di assorbe è aduprà l'acidu folicu bè", dicenu i scientisti di Kimmins Research Group. "E persone chì campanu in u Nordu di u Canada o in altre parti di u mondu insicurezza alimentaria ponu ancu esse particularmente in risicu di carenza di l'acidu folicu. È avà hè diventatu cunnisciutu chì questu pò avè cunsiquenzi assai serii per l'embriione.

I circadori ghjunghjenu à sta cunclusione travagliendu cù i topi è paragunendu i figlioli di i babbi cù a carenza di l'acidu folicu dieteticu cù i figlioli di i babbi chì a dieta cuntene una quantità adatta di vitamina. Anu trovu chì a carenza di l'acidu folicu paternu era assuciata cù un aumentu di difetti di nascita di varii tipi in i so figlioli, paragunatu à a prole di topi maschili alimentati cun quantità adeguate di l'acidu folicu.

"Semu stati assai sorpresi di truvà un incrementu di quasi 30 per centu in i difetti di nascita in i masci di i masci chì i livelli di folate eranu deficienti", disse u duttore Roman Lambrot, unu di i scientisti implicati in u studiu. "Avemu vistu alcune anomalie scheletriche abbastanza gravi chì includevanu difetti craniofaciali è deformità spinali".

Un studiu da u gruppu Kimmins mostra chì ci sò parti di l'epigenomu di sperma chì sò sensibili à u stilu di vita è a dieta in particulare. E sta infurmazione hè riflessa in a mappa epigenomica chjamata, chì affetta u sviluppu di l'embriione, è pò ancu influenzà u metabolismu è u sviluppu di e malatie in a prole à longu andà.

L'epigenomu pò esse paragunatu à un cambiamentu chì dipende di i signali di l'ambiente è hè ancu implicatu in u sviluppu di parechje malatie, cumpresu u cancer è a diabetes. Era cunnisciutu prima chì i prucessi di sguassà è riparà in l'epigenomu cum'è u sperma si sviluppa. Un novu studiu mostra chì cù una mappa di u sviluppu, u sperma porta ancu una memoria di l'ambienti di u babbu, a dieta è u stilu di vita.

"A nostra ricerca mostra chì i babbi anu bisognu di pensà à ciò chì mettenu in bocca, ciò chì fumanu è ciò chì beie, è ricurdate chì sò guardiani generaziunali", cuncludi Kimmins. "Se tuttu va cum'è speremu, u nostru prossimu passu serà di travaglià cù u persunale di a clinica di tecnulugia riproduttiva è studià cumu u stilu di vita, a nutrizione è l'omi sovrappesu affettanu a salute di i so figlioli".  

 

Lascia un Audiolibro