Virus: perchè preferiscenu attaccà ci d'invernu ...

Virus: perchè preferiscenu attaccà ci d'invernu ...

Virus: perchè preferiscenu attaccà ci d'invernu ...

U modu di trasmissione di virus pò spiegà a so preferenza per l'inguernu

I virus sò in ogni locu è sò stati rampanti per milioni di anni. Nisuna forma di vita hè risparmiata, soprattuttu micca l'omu. Da u SIDA à u SARS (= sindrome respiratorju acutu severu), attraversu a varicella o l'epatite C, e patologie virali anu decimatu e pupulazioni è arricchendu costantemente u spettru di a catastrofe sanitaria. Altri, però, sò più cumuni è menu dannosi per a salute.

Vere "stelle" di l'invernu, a grippa, a gastroenterite è u fretu cumunu ne parlanu in questu mumentu di l'annu. A so soglia epidemica hè sistematicamente ghjunta durante sta stagione, marcata da u fretu è u bassu tassu di sole. Ma chì rolu ghjoca u clima in l'emergenza di sti picchi epidemici? Ci hè più virus in aria? U nostru corpu hè più fragile?

Prima di risponde à tutte queste dumande, duvemu ricordà quantu hè vastu u mondu di i virus. Inconnu finu à a fine di u XIXstseculu, ferma sempre largamente inesplorata oghje, per via di a mancanza di risorse tecniche sufficienti. In realtà, poche ricerche sò state fatte nantu à l'ecologia virale di l'aria, è ancu nantu à cume queste entità interagiscenu cù l'ambiente. Tuttavia, sapemu chì alcuni virus sò trasmessi principalmente per l'aria, mentre chì per altri, hè u cuntattu chì hè decisivu. Questu hè infatti spiegatu da morfologia di u virus.

Fondamentalmente, tutti anu un modu di operazione identicu: u virus entra in u corpu, entra in una cellula, allora libera u so materiale geneticu in ellu. Stu materiale impone allora à a cellula parasitata di fà centinaie di copie di u virus chì si accumulerà in a cellula. Quandu ci sò abbastanza virus, lascianu a cellula in cerca di altre prede. Hè quì chì pudemu osservà una differenza maiò trà duie categurie di virus.

Lascia un Audiolibro