Pittura "vegetariana": nature morte di artisti europei

Oghje avemu prisentatu parechje opere di maestri eccezziunali di u passatu, chì e so nature morte sò cunnisciute da quasi tutti. U tema hè l'alimentariu. Di sicuru, in a natura morta di i seculi passati, elementi non-vegetarian sò ancu raffigurati - pesci, ghjocu, o parti di l'animali macellati. Tuttavia, deve esse admessu chì tali nature morte sò assai menu cumuni - forsi perchè i tele dipinti in u generu di a natura morta eranu destinati principarmenti à decorate i salotti, è i visitori di questu spaziu in casa aspittàvanu di vede qualcosa armoniu è pacificu nantu à u muri. Una natura morta cù pomi è pesche puderia esse venduta assai più successu chì una natura morta cù pesci. Questu hè solu a nostra umile guessura, ma hè basatu annantu à u fattu evidenti chì l'estetica di l'opere d'arti non-violenti, neutrali è "savurosi" hà sempre attrattu u publicu in una misura maiò.

Artisti, rapprisentanu frutti, noci, bacchi è ligumi, pocu aderiscenu à l'idee di u vegetarianismu o di u fruitarianismu - in ogni modu, u generu di a natura morta hà qualchì volta occupatu per alcuni di elli a parte principale di a so carriera creativa. Inoltre, una natura morta ùn hè micca solu una cullizzioni di oggetti; ci hè sempre un simbolismo ammucciatu in questu, una idea chì si capisce à ogni spettatore à a so manera, in cunfurmità cù a so percepzione di u mondu. 

Cuminciamu cù u travagliu di unu di i pilastri di l'impressionismu Auguste Renoir, chì si bagnava in i raghji di gloria durante a so vita.

Pierre-Auguste Renoir. Natura morta cù frutti miridiunali. 1881

U stilu di scrittura di u maestru francese - unobtrusively soft and light - pò esse tracciatu in a maiò parte di i so pitture. Semu assai impressiunati cù stu travagliu esclusivamente vegetariana, chì rapprisenta un gran numaru di frutti è ligumi.

Parlendu una volta di a creatività in a pittura, Renoir hà dettu: "Chì tipu di libertà? Pruvate di parlà di ciò chì hè digià fattu centinaie di volte prima di voi? A cosa principal hè di caccià a trama, evite a narrativa, è per questu sceglite qualcosa familiar è vicinu à tutti, è ancu megliu quandu ùn ci hè nunda di storia. In u nostru parè, questu assai precisu caratterizeghja u generu di a natura morta.

Paul Cézanne. Un artista cù un destinu drammaticu, chì hà ricevutu ricunniscenza da u publicu è a cumunità esperta solu in a so vechja. Per un tempu assai longu, Cézanne ùn era micca ricunnisciutu da numerosi ammiratori di a pittura, è i so culleghi in a buttrega cunzidiravanu i so travaglii dubbitu è ​​micca degne d'attenzione. À u listessu tempu, l'opere di l'impressionisti cuntempuranei - Claude Monet, Renoir, Degas - sò stati venduti cù successu. En tant que fils d'un banquier, Cézanne pouvait avoir un avenir prospère et sûr - à condition qu'il se consacre à poursuivre l'affaire de son père. Ma per a so vucazione, era un veru artista chì si dedicò à a pittura senza traccia, ancu in tempi di persecuzione è di solitudine cumpleta. I paisaghji di Cezanne - a piaghja vicinu à u Monti Santa Vittoria, a strada di Pontoise è assai altri - adornanu oghje i musei mundiali, cumpresu. Cum'è i paisaghji, i nature morte per Cézanne eranu una passione è un sughjettu constante di a so ricerca creativa. I nature morte di Cézanne sò u standard di stu generu è una fonte d'ispirazione per l'artisti è l'esteti finu à oghje.

"Natura morta cù drappi, brocca è ciotola di frutta" Cézanne hè una di e opere d'arte più caru mai vendute à l'asta mundiale.

Malgradu a simplicità di l'esekzione, a natura morta di Cézanne hè verificata matematicamente, armoniosa è fascina u cuntempuratore. "Sturnaghju Parigi cù i mo pomi", disse una volta Cézanne à u so amicu.

Paul Cézanne Natura Morta Mele è Biscuit. 1895

Paul Cézanne. Natura morta cù una cestera di frutti. 1880-1890

Paul Cézanne. Natura morta cù pomegranate è pere. 1885-1890

Creazione Vincent van Gogh assai versatile. Hà travagliatu cù cura in tutte e so opere, hà studiatu temi chì ùn anu micca toccu in u travagliu di altri maestri di pittura di quellu tempu. In lettere à l'amichi, descrive cù spontaneità infantile l'incantu di l'alivi o di e piantazioni di uva, ammira u travagliu di un travagliadore ordinariu-seminatore di granu. Scene di a vita rurale, paisaghji, ritratti è, sicuru, nature morte sò i principali spazii di u so travagliu. Quale ùn cunnosci micca l'iris di Van Gogh ? È e famose nature morte cù girasoli (assai di quale hà dipintu per piacè à u so amicu Paul Gauguin) pò ancu esse vistu nantu à e cartoline, cartelli è cartelli populari per a decorazione di l'internu.

Duranti a so vita, u so travagliu ùn hè statu vindutu; l'artista stessu hà dettu un incidente interessante in una lettera à un amicu. Un certu pruprietariu di una casa ricca accunsentì à "pruvà" unu di i dipinti di l'artista nantu à u muru in u so salottu. Van Gogh era cuntentu chì i sacchetti di soldi anu truvatu adattatu per avè a so pittura in l'internu. L'artista hà datu u riccu u so travagliu, ma ùn hà ancu pensatu à pagà u maestru ancu un centesimu, crede chì era digià fattu un grande favore à l'artista.

L'imaghjini di fruttu per Van Gogh significava micca menu di u travagliu nantu à i campi circundanti, prati è bouquets di fiori. 

Vincent Van Gogh. Cesta è sei aranci. 1888

Vincent Van Gogh. Natura morta cù pomi, pere, limoni è uva. 1887

Sottu avemu prisentatu un ritrattu di Van Gogh dipintu da u so amicu, un artista eminente. Paul Gauguin, cù quale anu travagliatu inseme per qualchì tempu nantu à certi nature morte è paisaghji. U tela riprisenta Van Gogh è i girasoli, cum'è Gauguin li visti, stallatu vicinu à un amicu per esperimenti creativi cumuni.

Paul Gauguin. Ritrattu di Vincent van Gogh pittura girasoli. 1888

I nature morte di Paul Gauguin ùn sò micca cusì numerosi, ma hà ancu amatu stu generu di pittura. Spessu, Gauguin hà realizatu pitture in un generu mistu, cumminendu una natura morta cù un internu è ancu un ritrattu. 

Paul Gauguin. Natura morta cun fan. 1889

Gauguin hà ammissu ch'ellu dipinge nature morte quandu si senti stancu. Hè interessante chì l'artista ùn hà micca custruitu cumpusizioni, ma, in regula, pittatu da a memoria.

Paul Gauguin. Natura morta cù teiera è frutti. 1896

Paul Gauguin. Fiori è una ciotola di fruttu. 1894

Paul Gauguin. Natura morta cù pesche. 1889

Henri Matisse - un artista maravigghiusu, chì hè statu elogiatu da SI Schukin. U filantropu è u cullezzione di Mosca hà decoratu u so palazzu cù pitture inusual è micca sanu chjaramente di Matisse è hà datu à l'artista l'uppurtunità di impegnà tranquillamente in a creatività, senza preoccupari di a so situazione finanziaria. Grazie à questu sustegnu, a vera fama hè ghjunta à u maestru pocu cunnisciutu. Matisse hà criatu pianu pianu, assai meditativu, à volte simplifichendu assai cuscente e so opere à u livellu di u disegnu di u zitellu. Cridia chì u visore, stancu di e preoccupazioni di ogni ghjornu, deve immerse in un ambiente armuniosu di cuntemplazione, alluntanendu più profonda da e preoccupazioni è l'ansietà. In i so opere, si pò vede chjaramente u desideriu di avvicinassi à a purità di sensazioni, un sensu di unità cù a natura è a simplicità primitiva di l'esse.

   

Henri Matisse. Natura morta cù fiori ananas è limone

A natura morta di Matisse prova una volta di più l'idea chì u compitu di un artista, qualunque sia u generu o a direzzione in quale travaglia, hè di sveglià un sensu di bellezza in una persona, per fà sente u mondu più profondu, utilizendu simplicità, à volte ancu ". tecnichi di l'imaghjini infantili. 

Henri Matisse. Natura morta cù l'aranci. 1913

A natura morta hè unu di i più demucratici per a percepzioni è u generu più amatu di pittura per parechji. AT

Vi ringraziemu per a vostra attenzione !

Lascia un Audiolibro