cuntenutu
Dipstick urinariu: chì rolu durante un test di urina?
U screening di l'astina urinaria hè un modu rapidu è faciule per palisà diverse malatie in un primu stadiu. E malatie esaminate includenu malatie metaboliche cume u diabete mellitus (presenza di glucosiu è / o corpi chetoni in urina), malatie renali qualchì volta dopu à diabete o pressione alta (presenza di proteine in urina), lesioni di e vie urinarie o di a prostata, per esempiu dopu à un tumore o una litiasi (presenza di sangue in l'urina) o ancu infezioni urinarie (presenza di leucociti è generalmente di nitriti in l'urina).
Chì ghjè un astuziu di urina?
Un bastone di urina hè fattu di una canna di plastica o di una striscia di carta, destinata à esse immersa in urina appena raccolta, nantu à quale sò attaccate zone di reagenti chimichi. capaci di cambià di culore in presenza di certe sostanze. A reazzione hè assai rapida. Di solitu ci vole 1 minutu per uttene u risultatu di a prova.
E strisce di urina si ponu leghje à ochju nudu. A lettura di a striscia d'urina hè in fatti facilmente interpretata grazia à un sistema di scala culurimetrica. Stu sistema permette di avè una idea di a cuncentrazione, a presenza o l'assenza di certi elementi. Per una lettura più affidabile, un lettore di dipstick d'urina pò esse adupratu. Questu leghje è stampa automaticamente i risultati. Si dice chì sò semi-quantitativi: sò spressi sia in negativu, sia in pusitivu, sia in scala di valori.
Per chì ghjè aduprata una varichetta di urina?
E strisce di urina permettenu di fà un esame rapidu, chì pò guidà a diagnosi o a dumanda di certi esami cumplementari più approfonditi. Quandu si usanu per scopi multipli, permettenu à l'urina di esse testata per parechji parametri in un unicu esame, cume:
- leucociti o globuli bianchi;
- nitriti;
- e proteine;
- pH (acidità / alcalinità);
- globuli rossi o globuli rossi;
- emoglobina;
- a densità;
- corpi chetoni;
- u glucosiu;
- bilirubina;
- urobilinogenu.
Cusì, secondu e strisce, 4 à più di 10 malatie ponu esse rilevate, cumprese in particulare:
- diabete: a presenza di glucosiu in l'urina duveria cunduce à una ricerca di diabete o à un trattamentu antidiabeticu sbilanciatu. In effetti, a mancanza o l'usu impropriu di l'insulina da parte di u corpu porta à una crescita di i livelli di zuccheru in sangue, vale à dì in a cuncintrazione di glucosiu in u sangue. L'eccessu glucosiu in u sangue hè allora eliminatu da u rene in l'urina. A presenza di corpi chetonii associati à u glucosiu in l'urina suggerisce ancu a diabetes chì necessita un trattamentu d'urgenza;
- malatie di u fegatu o di i canali biliari: a presenza di bilirubina, resultante da a degradazione di i globuli rossi, è di l'urobilinogenu in l'urina permette di suspettà certe malatie di u fegatu (epatite, cirrosi) o un bloccu di e vie d'excrezione bile, rispunsevule per un aumentu anormale di questi pigmenti di bile in u sangue è dopu in l'urina;
- malatie di u sistema urinariu: a dimostrazione di e proteine in l'urina pò palisà disfunzioni renali, per esempiu ligate à u diabete o à a pressione alta. Infatti, a presenza di sangue (globuli rossi) in l'urina suggerisce varie malatie di i reni è di e vie urinarie: pietre, tumori di rene o vescica, ecc. A misurazione di a densità urinaria permette di valutà a putenza di cuncentrazione di u rene è u risicu di sviluppà urolitiasi. A misurazione di u pH urinariu permette, frà altre cose, di aiutà à identificà l'origine di una litiasi è di adattà a dieta di u paziente litiasicu;
- infezioni di e vie urinare: a presenza di leucociti è generalmente di nitriti in l'urina significa chì e batterie capaci di cunvertisce i nitrati da l'alimentu in nitriti sò prisenti in a vescica o in e vie urinarie. L'urina infettata cuntene ancu qualchì volta tracce di sangue è proteine. Infine, un pH persistente alcalinu pò indicà una infezzione di e vie urinarie.
Cume hè aduprata una striscia test di urina?
Pudete pruvà a vostra urina da sè cun una striscia test. U prucessu hè prestu è faciule. Per evità distorsioni di i risultati, duvete:
- fà a prova à stomacu vacante;
- lavate e mani è e parti intime cù sapone o a suluzione di Dakin, o ancu cù salviette;
- eliminà u primu ghjettu d'urina in u bagnu;
- urinate in u flaccu furnitu cù e strisce senza toccu u bordu superiore;
- Omogeneizà bè l'urina girendu pianu pianu a buttiglia parechje volte;
- mogliu e strisce per 1 secondu in l'urina, umidificendu cumpletamente tutte e zone reattive;
- sguttà prestu passendu a fetta di a striscia nantu à una carta assorbente per caccià l'urina in eccessu;
- leghje u risultatu paragunendu u culore ottenutu cù a gamma colorimetrica indicata nantu à l'imballu o nantu à a buttiglia. Per fà questu, rispettate u periodu d'attesa specificatu da u fabbricante.
U tempu di lettura per i risultati hè tipicamente 2 minuti per leucociti è XNUMX minuti per nitriti, pH, proteine, glucosiu, corpi chetoni, urobilinogeni, bilirubina è sangue.
Precauzioni per l'usu
- ùn aduprate micca strisce scadute (a data di scadenza hè indicata nantu à u pacchettu);
- magazzini e strisce in un locu seccu à una temperatura ambientale sottu à 30 ° C è in u so imballu originale;
- mai riutilizà o taglià e strisce;
- l'urina deve esse fresca passata;
- l'urina deve stà in a vejiga per almenu 3 ore per chì i batteri, se prisenti, anu u tempu di trasfurmà i nitrati in nitriti;
- l'urina ùn deve esse micca troppu diluita. Questu significa chì ùn duverebbe micca avè betu troppu acqua prima di u test;
- ùn versà mai urina cù una pipetta nantu à a striscia;
- ùn coglie micca l'urina da un saccu d'urina infantile o cateteru urinariu.
Cume interpretà i risultati ottenuti da una bacchetta di urina?
I risultati di una astina di urina ponu esse interpretati in parechji modi secondu e circustanze in cui hè stata prescritta. In generale, u duttore l'utilizeghja cum'è bandera, verde o rossa, chì u rassicura o l'avverte di a presenza di una malatia chì duverebbe esse cunfirmata da altri esami.
Cusì, più alta hè a concentrazione di una sostanza - ch'ellu si tratti di glucosiu, proteine, sangue o leucociti - u più prubabile diventa chì a malatia sia presente. Un bastone di urina nurmale ùn garantisce ancu l'assenza di malatie. L'urina di certi individui cuntene solu quantità elevate di sostanze anormali in un stadiu avanzatu di a malattia, mentre chì altre persone eliminanu sostanze anormali in a so urina sporadicamente.
D'altra parte, ancu se l'analisi di l'urina hè assai impurtante per a rilevazione di certe malatie, hè solu un diagnosticu. Deve esse cumplementatu da altre analisi per cunfirmà o micca i risultati ottenuti, cum'è:
- un esame citobatteriologicu urinariu (ECBU);
- un conte di sangue (CBC);
- u zuccheru in sangue à dighjunu, vale à dì, una misura di glucosiu in u sangue dopu à almenu 8 ore di dighjunu.