PSICOLOGIA

10 mila anni fà aC, in un pezzu assai chjucu di spaziu induve l'umanità allora campava, vale à dì in u Valle di u Ghjordanu, una rivoluzione neolitica hà fattu in un periudu assai curtu - l'omu domava u granu è l'animali. Ùn sapemu micca perchè questu hè accadutu esattamente quì è dopu - forse per via di un forte fretu chì hè accadutu in i primi Dryas. U Primu Dryas hà uccisu a cultura clavista in l'Americhe, ma pò avè forzatu a cultura Natufian in a valle di u Ghjordanu in l'agricultura. Hè stata una rivoluzione chì hà cambiatu cumplettamente a natura di l'umanità, è cun ella hè ghjuntu un novu cuncettu di spaziu, un novu cuncettu di pruprietà (u granu chì aghju cultivatu hè privatu, ma u fungu in u boscu hè spartutu).

Yulia Latynina. Prugressu suciale è libertà

scarica l'audio

​​​​​​L'omu hà intrutu in simbiosi cù e piante è l'animali, è tutta a storia dopu di l'umanità hè, in generale, a storia di a simbiosi cù e piante è l'animali, grazia à quale una persona pò campà in tali ambienti naturali è aduprà. tali risorse chì ùn pudia mai aduprà direttamente. Quì, una persona ùn manghja micca l'erba, ma una pecura, un centru di trasfurmazioni di caminari per trasfurmà l'erba in carne, faci stu compitu per ellu. In l'ultimu seculu, a simbiosi di l'omu cù e machini hè stata aghjuntu à questu.

Ma, quì, ciò chì hè più impurtante per a mo storia hè chì i discendenti di i Natufiani cunquistò a Terra sana. I Natufiani ùn eranu micca Ghjudei, nè Arabi, nè Sumeri, nè Cinesi, eranu l'antenati di tutti issi populi. Quasi tutte e lingue parlate in u mondu, cù l'eccezzioni di e lingue africane, Papua New Guinea è u tipu Quechua, sò e lingue di i discendenti di quelli chì, utilizendu sta nova tecnulugia di simbiosi cù una pianta o animale, si sò stallati in Eurasia millennii dopu millennii. A famiglia Sino-Caucasiana, vale à dì, i Ceceni è i Cinesi, a famiglia poli-asiatica, vale à dì l'Unni è i Kets, a famiglia barial, vale à dì l'Indoeuropei, è i populi Finno-Ugri, è i Semitic-Khamites - tutti questi sò i discendenti di quelli chì sò più di 10 mila anni aC in u Valle di u Ghjurdanu hà amparatu à cultivà u granu.

Allora, pensu, parechji anu intesu chì l'Europa in u Paleoliticu superiore era abitata da Cro-Magnons è chì questu Cro-Magnon quì, chì supplantò u Neanderthal, chì facia ritratti in a caverna, è cusì avete bisognu di capisce chì ùn ci era nunda. manca di sti Cro-Magnons chì abitavanu tutta l'Europa, menu chè da l'Indiani di l'America di u Nordu - sò spariti cumplettamente, chì dipintavanu disegni in e grotte. A so lingua, a so cultura, i so custumi sò stati rimpiazzati cumplettamente da i discendenti di quelli onda dopu onda chì ammansanu u granu, i toru, i sumeri è i cavalli. Ancu i Celti, Etruschi è Pelasgi, populi dighjà spariti, sò ancu discendenti di i Natufi. Questa hè a prima lezzione chì vogliu dì, u prugressu tecnologicu darà un vantaghju senza precedente in a ripruduzzione.

È 10 mila anni fà, a rivuluzione neolitica hà fattu. Dopu à un paru di milla anni, i primi cità sò digià apparsu micca solu in u Valle di u Ghjurdanu, ma intornu. Una di e prime cità di l'umanità - Jericho, 8 mila anni aC. Hè difficiuli di scavà. Ebbè, per esempiu, Chatal-Guyuk hè statu scavatu in Asia Minor un pocu dopu. È l'emergenza di e cità hè una cunsequenza di a crescita di a pupulazione, un novu approcciu di u spaziu. È avà vogliu chì ripensà a frasa ch'e aghju dettu: "Città apparsu". Perchè a frasa hè banale, è in questu, in fattu, un paradossu terribili hè stupente.

U fattu hè chì u mondu mudernu hè abitatu da stati allargati, i risultati di cunquisti. Ùn ci hè micca cità-stati in u mondu mudernu, bè, salvu forse Singapore. Allora, per a prima volta in a storia di l'umanità, u statu ùn hè micca apparsu com'è u risultatu di a cunquista di un certu esercitu cù un rè à u capu, u statu apparsu cum'è una cità - un muru, tempii, terri adiacenti. È per 5 mila anni da l'8u à u 3u millenniu aC, u statu esistia solu cum'è una cità. Solu 3 mila anni aC, da l'epica di Sargon d'Akkad, i regni allargati cumincianu com'è u risultatu di e cunquiste di sti cità.

È in l'arrangementu di sta cità, i punti 2 sò assai impurtanti, unu di i quali, guardendu avanti, mi pare assai incuragisce per l'umanità, è l'altru, à u cuntrariu, angustiante. Hè incuragisce chì ùn ci era micca rè in queste cità. Hè assai impurtante. Quì, sò spessu dumandatu a quistione "In generale, rè, masci alfa - pò esse una persona senza elli?" Eccu esattamente ciò chì pò fà. U mo maestru è supervisore, Vyacheslav Vsevolodovich Ivanov, in generale aderisce à un puntu di vista radicali, crede chì in l'omu, cum'è in l'altri scimmi superiori, a funzione di capu hè ridutta cumparatu cù i scimmi più bassi. È l'omu in prima avia solu rè sacri. Sò inclinatu à un puntu di vista più neutru, secondu chì una persona, precisamente perchè ùn hà micca mudelli di cumpurtamentu geneticu determinatu, cambia facilmente strategie, chì, per via, hè ancu caratteristica di i scimmi più alti, perchè hè bè. cunnisciutu chì i gruppi di chimpanzees ponu sfarente in u cumpurtamentu di l'altri cum'è un samurai da un europeu. E ci sò casi documentati quandu in una banda di orangutans un masciu adultu, in casu di periculu, corre in avanti è piglia un colpu, è altri, quandu in un altru manghjatu u masciu principale scappa prima.

Quì, pare chì una persona pò campà cum'è una famiglia monogamia in u territoriu, un omu cù una femina, pò formate pacchetti gerarchici cù un masciu dominante è un harem, u primu in casu di pace è abbundanza, u sicondu in casu di guerra. è carenza. In u sicondu, per via, casu, i masci ben fatti sò sempre urganizati in qualcosa cum'è un proto-armata. In generale, fora di questu, i rapporti omosessuali trà i ghjovani masci pare esse una bona adattazione di cumportamentu chì aumenta l'assistenza mutuale in un tali esercitu. È avà stu stintu hè un pocu sbattutu è i gay sò percivuti cum'è femine in u nostru paese. È, in generale, in a storia di l'umanità, l'omosessuali eranu a subclasse più militante. Epaminondas è Pelopidas, in generale, tuttu u distaccamentu sacru di Teba era gay. I samurai eranu gay. E cumunità militari di stu tipu eranu assai cumuni trà l'antichi tedeschi. In generale, questi sò esempi banali. Quì, micca assai banale - hwarang. Era in l'Antica Corea chì ci era una elite militare, è hè carattaristica chì, in più di a furia in battaglia, i Hwarang eranu estremamente femine, dipintavanu a so faccia, è vistutu in una manera.

Ebbè, torna à e cità antiche. Ùn avianu micca rè. Ùn ci hè micca un palazzu reale in Chatal-Guyuk o in Mohenjo-Daro. Ci era dii, dopu ci era una assemblea pupulare, avia diverse forme. Ci hè una epica nantu à Gilgamesh, u regnu di a cità di Uruk, chì guvernava à a fine di u seculu XNUMX aC. Uruk era guvernatu da un parlamentu bicameral, u primu (parlamentu) di l'anziani, u sicondu di tutti quelli capaci di purtà l'armi.

Si dice in u puema di u parlamentu, per quessa. Uruk à questu puntu hè subordinatu à una altra cità, Kish. Kish esige i travagliadori da Uruk per u travagliu di irrigazione. Gilgamesh cunsulta se ubbidisce à Kish. U Cunsigliu di l'Anziani dice "Sottomette", u Cunsigliu di Guerrieri dice "Lotta". Gilgamesh vince a guerra, in fattu, questu rinforza u so putere.

Quì, aghju dettu ch'ellu hè u regnu di a cità di Uruk, rispettivamente, in u testu "lugal". Sta parolla hè spessu traduttu cum'è "re", chì hè fundamentalmente sbagliatu. Lugal hè solu un capu militare elettu per un mandatu fissu, di solitu finu à 7 anni. È solu da a storia di Gilgamesh, hè faciule capisce chì in u cursu di una guerra riescita, è ùn importa micca s'ellu hè difensivu o offensivu, un tali regnu pò facilmente trasfurmà in un solu regnu. Tuttavia, un lugal ùn hè micca un rè, ma piuttostu un presidente. Inoltre, hè chjaru chì in certi cità a parolla "lugal" hè vicinu à a parolla "presidente" in a frasa "President Obama", in certi hè vicinu à u significatu di a parolla "presidente" in a frasa "President Putin". ».

Per esempiu, ci hè a cità di Ebla - questu hè a più grande cità cummerciale di Sumer, questa hè una metropole cù una populazione di 250 mila persone, chì ùn avia micca uguali in l'Orienti allora. Allora, finu à a so morte, ùn hà micca avutu un esercitu normale.

A seconda circustanza piuttostu angustiosa chì vogliu mencionà hè chì ci era libertà pulitica in tutte queste cità. È ancu Ebla era più puliticamente libera 5 mila anni aC chè stu territoriu hè avà. E, quì, ùn ci era micca libertà ecunomica in elli inizialmente. In generale, in questi primi cità, a vita era terribilmente regulata. E più impurtante, Ebla morse da u fattu chì era cunquistata da Sargon di Akkad à a fine di u seculu XNUMX aC. Questu hè u primu mondu Hitler, Attila è Gengis Khan in una buttiglia, chì cunquista quasi tutte e cità di Mesopotamia. A lista di incontri di Sargon pare cusì: l'annu Sargon hà distruttu Uruk, l'annu Sargon hà distruttu Elam.

Sargon hà stabilitu a so capitale Akkad in un locu chì ùn era micca cunnessu cù l'antiche cità di cummerciu sacre. L'ultimi anni di Sargon sò stati marcati da a fame è a miseria. Dopu à a morte di Sargon, u so imperu si ribellò subitu, ma hè impurtante chì sta persona in i prossimi 2 mila anni ... Mancu 2 mila anni. In fatti, hà inspiratu tutti i cunquistatori di u mondu, perchè l'Assiriani, Ittiti, Babilonesi, Mediani, Persiani vinni dopu à Sargon. E tenendu in contu u fattu chì Ciru imitava Sargon, Alessandru Magnu imitava Cyrus, Napulione imitava Alessandru Magnu, Hitler imitava Napoleone in una certa misura, allora pudemu dì chì sta tradizione, chì hè urigginata 2,5 mila anni aC, hà righjuntu i nostri ghjorni. è hà creatu tutti i stati esistenti.

Perchè parlu di questu? In u 3u seculu aC, Erodotu scrive u libru "Storia" quantu a Grecia libera hà luttatu cù l'Asia despotica, avemu campatu in questu paradigma dapoi. U Mediu Oriente hè a terra di u despotismu, l'Europa hè a terra di a libertà. U prublema hè chì u despotismu classicu, in a forma chì Erodotu hè horrified da questu, appare in Oriente in u 5u millenniu aC, 5 anni dopu l'apparizione di e prime cità. Pigliò u terribili despotic East solu XNUMX anni per andà da l'autogovernu à u totalitarismu. Ebbè, pensu chì assai demucrazii muderni anu una chance di gestisce più veloce.

In fatti, quelli despotismi chì Erodotu hà scrittu sò u risultatu di a cunquista di e cità-stati di u Mediu Oriente, a so incorporazione in i regni estesi. È e cità-stati grechi, portatori di l'idea di libertà, eranu in u stessu modu incorporati in un regnu allargatu - prima Roma, dopu Bizanziu. Stu assai Byzantium hè un simbulu di u servilità orientali è l'esclavità. È, sicuru, principià a storia di l'Anticu Oriente quì cù Sargon hè cum'è principià a storia di l'Europa cù Hitler è Stalin.

Questu hè, u prublema hè chì in a storia di l'umanità, a libertà ùn appare micca in tuttu in u seculu XNUMX cù a firma di a Dichjarazione di l'Indipendenza, o u XNUMX cù a firma di a Carta di Libertà, o, quì, cù a liberazione. d'Athènes da Pisistratu. Sempre hè ghjuntu inizialmente, in regula, in forma di cità libere. Allora perìu è hè stata incorpore in regni estesi, è e cità esistenu in questu cum'è mitocondria in una cellula. È induve ùn ci era statu allargatu o si debilitatu, e cità riapparsu, perchè e cità di u Mediu Oriente cunquistate prima da Sargon, dopu da i Babilonesi è l'Assiri, e cità greche cunquistate da i Rumani ... È Roma ùn hè stata cunquistata da nimu, ma in u prucessu. di cunquista si hè diventatu stessu in despotismu. I cità medievali italiani, francesi, spagnoli perde a so indipendenza cum'è u putere reale cresce, l'Hansa perde a so impurtanza, i Vichinghi chjamati Russia «Gardarika», u paese di e cità. Allora, cù tutte isse cità, succede listessa cosa chì cù e pulitiche antiche, cummode taliane o cità sumeriche. I so lugali, chjamati à a difesa, piglianu tuttu u putere o vinni cunquistatori, quì, u rè di Francia o i Monguli.

Questu hè un mumentu assai impurtante è tristu. Ci hè spessu parlatu di u prugressu. Devu dì chì in a storia di l'umanità ci hè solu un tipu di prugressu quasi incondizionatu - questu hè u prugressu tecnicu. Hè u casu più raru chì questa o quella tecnulugia rivoluzionaria, una volta scuperta, hè stata scurdata. Diversi eccezzioni ponu esse citati. U Medievu sminticava u cimentu chì i Rumani usavanu. Ebbè, quì aghju da fà una riservazione chì Roma hà utilizatu cimentu vulcanicu, ma a reazione hè a stessa. L'Eggittu, dopu à l'invasione di i populi di u mare, sminticatu a tecnulugia per a produzzione di ferru. Ma questu hè precisamente l'eccezzioni à a regula. Se l'umanità s'aprende, per esempiu, à smelt bronzu, allora prestu l'Età di Bronzu principiarà in tutta l'Europa. Se l'umanità inventa un carru, prestu tutti saranu cavalcate carru. Ma, quì, u prugressu suciale è puliticu hè imperceptible in a storia di l'umanità - a storia suciale si move in un cercolu, tutta l'umanità in una spirale, grazia à u prugressu tecnologicu. È a cosa più dispiacevule hè chì sò l'invenzioni tecniche chì mettenu l'arma più terribili in e mani di i nemici di a civilizazione. Ebbè, cum'è Bin Laden ùn hà micca inventatu grattacieli è aerei, ma li hà utilizatu bè.

Aghju dettu solu chì in u 5u seculu Sargon hà cunquistatu a Mesopotamia, chì hà distruttu e cità autonome, li hà trasfurmatu in brique di u so imperu totalitariu. A pupulazione chì ùn era micca distrutta diventò schiavi in ​​altrò. A capitale hè stata fundata luntanu da l'antichi cità liberi. Sargon hè u primu cunquistatore, ma micca u primu distruttore. In u millenniu 1972, i nostri antenati indoeuropei anu distruttu a civiltà di Varna. Questa hè una civilizazione cusì maravigghiusa, i resti di questu sò stati trovati abbastanza per accidenti durante l'excavazioni in 5. Un terzu di a necropoli di Varna ùn hè micca stata scavata. Ma avemu digià capitu avà chì in u 2u millenniu aC, vale à dì, quandu ci era ancora XNUMX mila anni prima di a furmazione di l'Eggittu, in quella parte di i Balcani chì era di fronte à u Mari Mediterraniu, ci era una cultura Vinca assai sviluppata. apparentemente parlendu vicinu à u sumerianu. Avia una proto-scrittura, i so articuli d'oru da a necropoli di Varna superanu in variità i tombi di i faraoni. A so cultura ùn hè micca solu distrutta - era un genocidiu tutale. Eppo, forse alcuni di i sopravvissuti fughjenu quì attraversu i Balcani è custituisci l'antica populazione indoeuropea di a Grecia, i Pelasgi.

Un'altra civilisazione chì l'indoeuropei anu distruttu cumplitamenti. Civilisazione urbana pre-indoeuropea di l'India Harappa Mohenjo-Daro. Vale à dì, ci sò assai casi in a storia quandu e civilisazioni altamente sviluppate sò distrutte da barbari avari chì ùn anu nunda da perde, salvu i so steppi - questi sò l'Unni, è l'Avari, è i Turchi è i Mongoli.

I Mongoli, per esempiu, per esempiu, anu distruttu micca solu a civilisazione, ma ancu l'ecologia di l'Afghanistan quandu anu distruttu e so cità è u sistema di irrigazione attraversu pozzi sotterranei. Trasformanu l'Afghanistan da un paese di cità cummerciale è campi fertili, chì hè stata cunquistata da tutti, da Lisandru Magnu à l'Eftaliti, in un paese di deserti è muntagne, chì nimu dopu à i Mongoli pudia cunquistà. Quì, assai prubabilmente si ricordanu di a storia di cumu i Talibani anu sbulicatu statue enormi di Buddha vicinu à Bamiyan. U soffiu di statue ùn hè, sicuru, micca bè, ma ricordate ciò chì era Bamiyan stessu. Una grande cità cummerciale, chì i Mongoli anu distruttu tuttu. Macellavanu per 3 ghjorni, poi turnavanu, ammazzavanu quelli chì strisciavanu da sottu à i cadaveri.

I Mongoli anu distruttu e cità micca per via di qualchì gattivu di caratteru. Simplemente ùn anu micca capitu perchè un omu hà bisognu di una cità è di un campu. Da u puntu di vista di u nomadu, a cità è u campu sò un locu induve un cavallu ùn pò pasce. L'Unni si cumpurtavanu esattamente in u listessu modu è per i stessi motivi.

Allora i Mongoli è l'Unni sò, sicuru, terribili, ma hè sempre utile à ricurdà chì i nostri antenati indoeuropei eranu i più crudeli di sta razza di cunquistatori. Quì, quante civiltà emergenti anu distruttu, micca un Gengis Khan hà distruttu. In un certu sensu, eranu ancu peggiu di Sargon, perchè Sargon hà criatu un imperu totalitariu da a pupulazione distrutta, è l'indoeuropei ùn anu micca creatu nunda da Varna è Mohenjo-Daro, simpricimenti tagliatu.

Ma a quistione più dolorosa hè chì. Chì permette esattamente à l'Indoeuropei o Sargon o l'Unni di impegnà in una distruzzione cusì massiva? Chì hà impeditu à i cunquistatori mundiali d'apparissi quì in u 7u millenniu aC ? A risposta hè assai simplice: ùn ci era nunda da cunquistà. U mutivu principale di a morte di e cità Sumerian era precisamente a so ricchezza, chì hà fattu a guerra contru à elli economicamente fattibile. Cum'è u mutivu principale di l'invasione barbara di l'imperu Rumanu o Cinese era a so prosperità.

Allora, solu dopu à l'emergenza di e cità-stati, parevanu civilisazioni specializate chì parasitanu nantu à elli. È, in fattu, tutti i stati muderni sò u risultatu di sti cunquisti antichi è spessu ripetuti.

È in siconda, chì rende pussibuli sti cunquisti ? Quessi sò rializazioni tecniche, chì, di novu, ùn sò micca inventati da i cunquistatori stessi. Cumu ùn Bin Laden hà inventatu l'aviò. L'indoeuropei anu distruttu Varna à cavallu, ma ùn anu micca ammansatu, assai prubabilmente. Distrughjenu Mohenjo-Daro nantu à i carri, ma i carri sò sicuru, assai prubabilmente, micca una invenzione indoeuropea. Sargon di Akkad cunquistò Sumer perchè era l'età di bronzu è i so guerrieri avianu armi di bronzu. "5400 guerrieri manghjanu u so pane davanti à i mo ochji ogni ghjornu", si vantava Sargon. Mille anni prima, un tali numeru di guerrieri era senza significatu. Mancava u numeru di cità chì pagavanu per l'esistenza di una tale macchina di distruzzione. Ùn ci era micca un'arma specializata chì dà u guerrieru un vantaghju nantu à a so vittima.

Allora riassumemu. Quì, da u principiu di l'Età di u Bronzu, u 4u millenniu a.C., e cità cummerciale sò ghjunte in l'Anticu Oriente (prima ch'elli eranu più sacri), chì eranu guvernati da una assemblea populari è un lugal elettu per un mandatu. Alcune di queste cità sò in guerra cù i cuncurrenti cum'è Uruk, certi ùn anu quasi nisun esercitu cum'è Ebla. In certi, u capu temporale diventa permanente, in altri ùn hè micca. Partendu da u 3u millenniu aC, i cunquistatori si scontranu in queste cità cum'è mosche à u meli, è a so prusperità è causa a so morte cum'è a prusperità di l'Europa muderna hè u mutivu di l'immigrazione di un gran numaru di Arabi è cumu a prosperità di l'Imperu Rumanu era. u mutivu di l'immigrazione di un gran numaru di tedeschi quì.

In l'anni 2270, Sargon di Akkad cunquista tuttu. Allora Ur-Nammu, chì crea unu di i stati più centralizzati è totalitarii in u mondu cù u centru in a cità di Uri. Poi Hammurabi, poi l'Assiri. L'Anatolia di u Nordu hè cunquistata da l'Indoeuropei, chì i so parenti distrughjenu Varna, Mohenjo-Daro è Mycenae assai prima. Da u XIII seculu, cù l'invasione di i populi di u mare in u Mediu Oriente, l'età scura principia in tuttu, tutti manghjanu tutti. A libertà rinasce in Grecia è mori quandu, dopu à una seria di cunquiste, a Grecia si trasforma in Bizanziu. A libertà hè resuscitata in e cità medievali taliane, ma sò riabsorbite da dittaturi è regni estesi.

E tutti sti modi di morte di a libertà, civilisazioni è noosfera sò numerosi, ma finiti. Puderanu esse classificatu cum'è Propp hà classificatu i motivi di i cunti di fata. Una cità cummerciale mori o da parassiti interni o da quelli esterni. O hè cunquistatu cum'è i Sumeri o Grechi, o ellu stessu, nantu à a difesa, sviluppa un esercitu cusì efficace chì si trasforma in un imperu cum'è Roma. L'imperu di l'irrigazione diventa inefficace è hè cunquistatu. O assai spessu pruvuca a salinizazione di u tarrenu, morse stessu.

In Ebla, u guvernatore permanente rimpiazzà u guvernatore, chì fù elettu per 7 anni, dopu hè vinutu Sargon. In i cità medievali taliani, u condottiere hà pigliatu prima u putere nantu à a cumuna, dopu vinni qualchì rè di Francia, u pruprietariu di un regnu allargatu, cunquistò tuttu.

D'una manera o di l'altru, a sfera suciale ùn si sviluppa micca da u despotismu à a libertà. À u cuntrariu, una persona chì hà persu un masciu alfa in u stadiu di furmazione di l'spezie, u ricuperà quandu u masciu alfa riceve novi tecnulugia, armate è burocrazia. È a cosa più fastidiosa hè chì, in regula, riceve sti tecnulugii in u risultatu di l'invenzioni di l'altri. E quasi ogni scontru in a noosfera - a prosperità di e cità, i carri, l'irrigazione - provoca una catastrofa suciale, ancu s'è qualchì volta sti catastrophes portanu à novi scontri in a noosfera. Per esempiu, a morte è u colapsu di l'Imperu Rumanu è u trionfu di u Cristianesimu, assai ostili à a libertà antica è a tolleranza, hà purtatu inesperu à u fattu chì, per a prima volta in parechji milla anni, u putere sacru hè statu novu separatu da u putere mundanu è militare. . È, cusì, da l'inimicizia è a rivalità trà sti dui autorità, in fine, hè nata a nova libertà di l'Auropa.

Eccu uni pochi di punti chì vulia nutà chì ci hè u prugressu tecnicu è u prugressu tecnicu hè u mutore di l'evoluzione suciale di l'umanità. Ma, cù u prugressu suciale, a situazione hè più cumplicata. È quandu ci dicenu cun gioia chì "sapete, quì simu, per a prima volta, infine, l'Europa hè diventata libera è u mondu hè diventatu liberu", allora assai volte in a storia di l'umanità, certe parti di l'umanità sò diventate libere. è dopu persu a so libertà per via di prucessi internu.

Vuliu nutà chì una persona ùn hè micca inclinata à ubbidì à i masci alfa, grazie à Diu, ma hè inclinatu à ubbidisce à un rituali. Gu.e. parlante, una persona ùn hè micca inclinata à ubbidì à un dittatore, ma piuttostu tende à regulà in termini di ecunumia, in termini di pruduzzione. E ciò chì hè accadutu in u seculu XNUMXesimu, quandu in a stessa America ci era un sognu americanu è l'idea di diventà un miliardariu, hè, stranu, piuttostu cuntradisce l'instinti più profondi di l'umanità, perchè per parechji millaie d'anni, l'umanità, curiosamente, hè stata impegnata in chì sparte a ricchezza di i ricchi trà i membri di u cullettivu. Questu hè accadutu ancu in a Grecia antica, hè accadutu ancu più spessu in e società primitive, induve una persona dà ricchezza à i so cumpagni di tribù per aumentà a so influenza. Quì, l'influenti sò ubbiditu, i nobili sò stati ubbiditi, è i ricchi in a storia di l'umanità, sfurtunatamenti, ùn anu mai amatu. U prugressu europeu di u seculu XNUMX hè piuttostu una eccezzioni. È hè sta eccezzioni chì hà purtatu à u sviluppu senza precedente di l'umanità.

Lascia un Audiolibro