Coprinopsis romagnesiana (Coprinopsis romagnesiana)
- Divisione: Basidiomycota (Basidiomycetes)
- Suddivisione: Agaricomycotina (Agaricomycetes)
- Classe: Agaricomycetes (Agaricomycetes)
- Sottoclasse: Agaricomycetidae (Agaricomycetes)
- Ordine: Agaricales (Agaric o Lamellar)
- Famiglia: Psathyrellaceae (Psatyrellaceae)
- Genere: Coprinopsis (Koprinopsis)
- Type: Coprinopsis romagnesiana (Bossier Romagnesi)
Dung beetle Romagnesi pò esse chjamatu una spezia di analogu di u famosu dung beetle grisu, solu cù scaly più pronunzianu. U scarabeu grisgiu hà un caprettu grisgiu cù uni pochi di scaglie minuscule in u centru, è u scarabeu di Romagnesi hè adornatu prominente cù scaglie marroni o marroni-aranciu. Cum'è l'altri scarabei, e lame di scarabei Romagnesi s'anuranu cù l'età è eventualmente si licu, creendu un slime inky.
Description:
Ecologia: Saprofite chì cresce in gruppi nantu à i ceppi o nantu à e radiche in putrefazione intornu à i ceppi.
Si trova in a primavera è l'estiu, ci hè evidenza chì dui periodi di fruttu sò pussibuli: d'aprile-maghju è di novu in uttrovi-nuvembre, pò ancu cresce in l'estiu in tempu frescu o in regioni fresche.
testa: 3-6 cm di diametru, in funghi ghjovani di a forma ovale o ovoide curretta, cù a maturità si espansione, acquistendu una forma campana o largamente cunvexa. Luce, biancu à beige, densamente coperto cù scali marroni adiacenti, marroni, aranciu-marroni. Quandu i scalini crescenu, divergenu ligeramente, restanu più densi in a parti cintrali di u capu.
piastre: Aderente o loose, piuttostu frequente, biancu in i ghjovani funghi, diventendu purpure-nìuru cù l'iniziu di l'autolisi, eventualmente liquefying, turnendu in "inchiostru" neru.
Jambe: 6-10 cm in altezza, sicondu certi fonti finu à 12 cm, è finu à 1,5 cm grossu. Biancu, biancu, biancu, cavu in funghi adulti, fibru, brittle, ligeramente pubescente. Puderia avè una ligera estensione versu u fondu.
Pulp: in u caprettu hè assai magre (a maiò parte di u caprettu hè piatti), biancu.
Odore è gustu: indistintu.
Cumestibilità: u mushroom hè cunsideratu comestible (conditionally comestible) à a ghjovana età, finu à chì i platti cumincianu à turnà neri. In quantu à a pussibuli incompatibilità cù l'alcohol inherente à u scarabeu grisgiu: ùn ci hè micca dati affidabili.
Spezie simili:
Scarabeo grisu (Coprinus atramentarius) in l'apparenza, ma in generale hè simili à tutti i scarabeci, finiscinu u so percorsu di vita per trasfurmà in una macchia di tinta slimy.