Albatrellus ovinus (Albatrellus ovinus)
- Divisione: Basidiomycota (Basidiomycetes)
- Suddivisione: Agaricomycotina (Agaricomycetes)
- Classe: Agaricomycetes (Agaricomycetes)
- Sottoclasse: Incertae sedis (di posizione incerta)
- Ordine: Russulales (Russulovye)
- Famiglia: Albatrellaceae (Albatrellaceae)
- Genre : Albatrellus (Albatrellus)
- Type: Albatrellus ovinus (amadou de mouton)
- Albatrellus ovine
- A pelle di pecura
Pecure Polypore, fungo di montone (Albatrellus ovinus) cresce in boschi secchi di pinu è spruce. Appartene à a famigghia famiglia di funghi Trutovik.
Description:
U cappucciu rounded di u fungo in diametru righjunghji deci centimetri. In un vechju mushroom, crack. A pelle di u caprettu di un ghjovanu mushroom hè secca è sedosa à u toccu. A superficia inferjuri di u caprettu di funghi hè cupartu da una capa abbastanza densa di tubi di culore biancu, chì sò facilmente siparati da a polpa di u fungo. A superficia di u caprettu hè secca, nuda, prima liscia, in l'apparenza di seta, dopu debbuli scaly, cracking in a vechja (in particulare durante i periodi secchi). U bordu di u caprettu hè magre, sharp, à volte pubescente, da pocu ondulatu à lobulatu.
A strata tubulare scende forte à u troncu, u culore varieghja da u biancu o crema à u giallu-limonu, u verde-giallu, diventa giallu quandu pressatu. I tubuli sò assai curtu, 1-2 mm long, i pori sò angulari o rounded, 2-5 per 1 mm.
A gamba hè corta, 3-7 cm longu, grossa (1-3 cm grossa), forte, liscia, solida, cintrali o eccentrica, ristretta versu a basa, à volte un pocu curvatu, da u biancu (crema) à grisgiu o marrone chjaru.
U polu di spore hè biancu. I spori sò quasi tondi o ovoidi, trasparenti, lisci, amiloidi, spessu cù grandi gocce di grassu in l'internu, 4-5 x 3-4 microns.
A polpa hè densa, cum'è furmagliu, fragile, bianca, gialla o gialla-limonu quandu si secca, spessu torna giallu quandu pressa. U gustu hè piacevule dolce o ligeramente amara (in particulare in funghi vechji). L'odore hè piuttostu dispiacevule, sapone, ma sicondu parechji dati literarii, pò esse inespressivu o piacevule, amandula o ligeramente farinosa. Una goccia di FeSO4 macchia a polpa grisa, KOH macchia a polpa di u giallu d'oru bruttu.
Prupagazioni:
U fungus tinder d'ovini si trova pocu frequente da lugliu à uttrovi nantu à a terra sottu à l'arbureti spruce in boschi coniferi secchi è mischiati in glades, clearings, bordes, along roads, è ancu in a muntagna. Preferisce terreni neutri è alkalini, spessu cresce in muschi. Forme clusters è gruppi cù strettamente pressatu l'un à l'altru, à volte fuse gammi è bordi di tappi, corpi fruttifichi. Meno cumuni sò esemplari unichi. A spezia hè largamente distribuita in a zona temperata sittintriunali: arregistrata in Europa, Asia, America di u Nordu, truvata ancu in Australia. Nantu à u territoriu di u Nostru Paese: in a parti europea, Siberia è u Far East. Un locu predilettu per a crescita hè a tappa di muschi. U fungus tinder hè un fungu abbastanza grande. Cresce singolarmente o in gruppi, à volte cresce inseme cù i gammi.
A similitudine:
U fungus tinder d'ovini in u so aspettu hè simile à u fungus tinder funding, chì hà un culore più marrone.
U ricciu giallu (Hydnum repandum) hè distinatu da u so hymenophore, custituitu di densi spine di crema ligera, ligeramente descendenti nantu à u troncu.
Albatrellus fused (Albatrellus confluens) hè culurita in tonalità aranciu o giallu-marrone, cù un gustu amara o agria. Ha fusione, di solitu tappi senza cracking, cresce sottu diverse coniferi.
Albatrellus blushing (Albatrellus subrubescens) hè di culore aranciu, ocre chjaru o marrone chjaru, à volte cù un tintu viole. A capa tubulare hè aranciu chjaru. Crece sottu pini è abeti, hà un gustu amaru.
Albatrellus comb (Albatrellus cristatus) hà un cappellu marronu-verde o olivu, cresce in boschi caducifoli, più spessu in faggi.
Lilac Albatrellus (Albatrellus syringae) si trova in i boschi mischiati, hè culurita in tonalità gialla d'oru o marroni gialli. Hymenophore ùn scende micca nantu à a gamba, a carne hè gialla chjaru.
Valutazione:
Ovinu polypore hè un fungu comestible pocu cunnisciutu di a quarta categuria. U fungo hè adattatu per u cunsumu solu quandu ùn hè micca maturu. I tappi ghjovani di stu fungo sò usati fritti è bolliti, è ancu stufati. Prima di l'usu, u fungu deve esse bollitu cù a rimozione prelimiunale di a parti inferjuri di i so gammi. In u prucessu di ebollizione, a polpa di funghi acquista un culore giallu-verde. U mushroom hè cunsideratu sopratuttu savurosu quandu frittu crudu senza ebollizione preliminare è trattamentu termale. Tinder d'ovini pò esse picculatu cù spezie per un almacenamentu longu.
A spezia hè listata in u Libru Rossu di a Regione di Mosca (categoria 3, una spezia rara).
Adupratu in medicina: scutigeral, isolatu da i corpi fructificanti di u fungus tinder di pecora, hà una affinità per i receptori di dopamine D1 in u cervellu è pò agisce cum'è un analgésicu orale.