Infartu miocardicu: chì hè?

Infartu miocardicu: chì hè?

luinfartu di miocardi currisponde à a distruzzioni di una parte di u musculu core chjamatu miocardiu. Ci hè quandu, per esempiu, a clot impedisce à u sangue di circulà nurmale per l'arteria coronaria, una arteria chì furnisce u sangue à u core. L'ultime hè tandu pocu irrigatu è u musculu di u core dannatu.

Infartu di u miocardiu, qualchì volta chjamatu attaccu di cori o sindromu coronariu acutu, hè fatale in quasi 10% di i casi. Appena i primi sintomi appariscenu, hè essenziale per prevene l'aiutu. U primu aiutu serà datu in l'ambulanza è dopu l'uspidale serà necessariu. Allora, a cura di longu andà serà pruposta, in particulare per evità un novu infartu o l'apparizione di cumplicazioni cardiovascular. Questa cura post-infartu consisterà in trattamentu di droga, riabilitazione cardiovascular o cambiamenti di stile di vita.

L'infartu di u miocardiu hè causatu da una arteria chì sbucca, chì porta à una mala ossigenazione di u core, è dunque à a distruzzione di una parte di u miocardiu. Private di l'ossigenu, i celluli di stu musculu murenu : parlemu necrosi. U miocardiu si cuntratta menu bè, si prisenta un disordine di u ritmu di u core è tandu, s’ellu ùn si faci nunda, u cori smette di batte. Per evitari stu risultatu fatale, hè necessariu di sbloccà l'arteria u più prestu pussibule.

Ma cumu pò esse bluccatu una arteria? I culpevuli sò placche di ateroma. Custituitu principalmente di curistiloru, sti plaques ponu formate à u livellu di i mura di i vini sanguini, è dunque di l'arteria coronaria, chì furnisce u core. Se a placca ateromatosa si rompe è forma un coagulu, pò causà un infartu miocardicu.

I sintomi di l'infartu di u miocardiu sò assai caratteristici: dolore in u pettu, mancanza di respirazione, sudazione, battitu di cori irregulari, discomfort in a manu o in u bracciu, etc.

Tuttavia ci sò infartu zittu. A persona chì l'hà ùn hà micca sintomi. L'attaccu di cori silenziu pò passà inosservatu, ma esse scupertu durante un esame cum'è un EKG. Stu attaccu di cori silenziu più in generale cuncerna e persone chì soffrenu di diabete.

richiamari : U core hè una pompa chì distribuisce u sangue à tutti l'organi. U miocardiu hè rispunsevule per irrigà u corpu cù u sangue è dunque l'ossigenu. 

Prevalenza

Ci sò in Francia quasi 100.000 infarti di miocardi à l'annu. Più di 5% di quelli affettati moriranu in una ora, quasi 15% in l'annu dopu. Sta mortalità hè calata significativamente in 10 anni, in particulare grazia à a rispunsibilità di u SAMU è a creazione di servizii di cardiologia interventiva. I figuri di i Stati Uniti parlanu di 8000.00 casi annuali è 90 à 95% di sopravvivenza per i pazienti hospitalizzati dopu un infartu miocardicu.

Estudiantina

I sintomi di un attaccu di cori sò generalmente assai caratteristici è permettenu à u duttore di fà un diagnosticu assai rapidamente. Stu diagnosticu serà cunfirmatu da parechji testi è esami, cum'è un electrocardiogram. L'ECG permetterà a visualizazioneattività elettrica di u core è cusì, per detectà una anomalia. Rivelarà se un attaccu di cori hà iniziatu o si passa. Un teste di sangue detectà a presenza di l'enzimi di u cori in u sangue chì revelanu danni à una parte di u core. Una radiografia pò esse necessariu, soprattuttu per assicurà chì i pulmoni ùn sò micca affettati. Una angiografia coronaria, una radiografia chì permette a visualizazione di l'arteria coronaria, pò ancu permette di detectà una diminuzione di u diametru di sti arterie è a prisenza di una placca ateromatosa.

Cause

A prisenza di placca di ateroma, cumpostu principarmenti di colesterolu, pò spiegà l'apparenza di un attaccu di cori. Sta placca pò bluccà una arteria coronaria è impedisce à u core da esse furnitu cù sangue propiu.

Un attaccu di cori pò ancu accade com'è u risultatu di qualchì tipu spasmi à u livellu di l'arteria coronaria. Allora u flussu di sangue hè interrotta. Stu spasm pò esse causatu da una droga cum'è a cocaina. Pò esse ancu dopu à una lacrima in l'arteria di u core o quandu u flussu di sangue hè assai ridutta, in casu di pressione sanguigna assai bassa per esempiu, ciò chì hè chjamatu scossa ipovolemica.

Cumplicazioni

I cumplicazioni di un attaccu di cori varienu sicondu l'estensione di l'area di u musculu di u cori affettata da l'attaccu di cori. A più grande a zona, u più seriu i cumplicazioni. A persona pò avè aritmia, vale à dì disturbi di u ritmu di u cori, fallimentu di cori o ancu prublemi cù una di e valve di u cori, una valvula chì pò esse stata dannata durante l'attaccu. Un attaccu di cori pò ancu esse cumplicatu da un infartu. Un novu attaccu di cori pò ancu accade.

U risicu di cumplicazioni serà evaluatu cù novi esami: ECG, ultrasound, angiografia coronaria, scintigrafia (per valutà u funziunamentu di u core) o una prova di stress. U trattamentu di droga serà ancu prescrittu.

Lascia un Audiolibro