Halloween : in u paese di e streghe, i zitelli ùn anu più paura

Una ghjurnata à u museu di a stregoneria

Halloween hè a festa di e criature maligni è grandi spaventi! À u Museu di Sorcery in Berry, pigliamu u cuntrariu di a tradizione. Quì, i zitelli scopre chì e streghe ùn sò micca cattivi è amparanu cumu fà pozioni magiche.

Superà a paura di e streghe 

chiudi

Passendu in a prima stanza di u museu, immersi in a semi-oscurità, l'apprendisti di u stregone fermanu silenziu è apre l'ochji. Fortunatamente, a piccula truppa di visitatori, da 3 à 6 anni, hà trovu prestu l'usu di a parolla: "Questa hè a casa di e streghe, quì!" Simone, 4 anni, bisbiglia cun un pizzicu d'ansietà in a so voce. "Sì una vera strega?" ", dumanda Gabriel à Crapaudine, a guida di u Museu di a Stregoneria, incaricata di a visita. "Ùn aghju mancu paura di e veri streghe, nè paura di i lupi!" Ùn aghju paura di nunda ! Nathan è Emma si vantanu. "Eiu, quandu hè assai bughju, aghju paura, ma aghju messu una luce in a mo stanza", dice Alexiane. Cum'è sempre, uA quistione principale per i zitelli hè se streghe gattivi esiste per veru. Crapaudine ci spiega chì in i racconti, i stori è i cartoni, sò gattivi, chì à u Medievu sò stati brusgiati perchè li avianu a paura, ma chì in verità, sò simpatici. Hè ciò chì i trè attelli pruposti duranti i Pomeriggi Magici dimustraranu. U tour cuntinueghja cù l'animali prediletti di e streghe. Morgane è Louane si tenenu a manu mentre cuntemplà u dragone. Hè u so megliu amicu, cavalcanu nantu à u so spinu quandu a so scopa hè rotta, è accende u focu sottu à u so calderone. Cunnosci un altru amicu ? U gattu neru. Hà un solu mantellu biancu, è s'ellu pudete truvà è tira, hè bona furtuna ! U toad hè ancu u so amicu, facenu puzione magica cù u so slime. Ci hè ancu u pipistrelu chì esce solu di notte, a ragnata è a so tela, a civetta, a civetta, u corbu neru di Maleficent. Crapaudine rimarca chì a strega hà sempre un animali cun ella quand’ella cammina nantu à a so scopa. "Hè un lupu?" Simone dumanda.

chiudi

Innò, hè u capu lupu chì guarda i lupi. Passa a campagna è e fureste è dumanda à manghjà. Se u paisanu accetta, li dà u putere di guarì e ferite di u lupu. È quandu u Leader Wolf mori, u rigalu và cun ellu. Un pocu più in là, i chjuchi sò felici di truvà maghi è criaturi fantastichi chì cunnosci bè, Merlin l'Incantatore è Madame Mim, druidi cum'è Panoramix in Asterix è Obelix, un lupu mannaru, Baba Yaga, mità strega metà ogressa... In a stanza d'accantu, scopre un Sabbath, a festa di e streghe.. Preparanu pozioni magiche è pozioni curative. Ben infurmatu di quale eranu veramente e streghe, i zitelli ùn sò più impressiunati, i vechji paure sò passati. A guida hè cuntenta perchè u scopu di sti dopu meziornu hè chì à a surtita, ghjovani è vechji diventanu i so amichi. Crapaudine detalla a ricetta per volà nantu à a vostra scopa: fate a vostra propria scopa cù sette legni diffirenti, applicà un unguentu fattu cù 99 boogers, 3 gocce di sangue di pipistrello, 3 capelli di granny è 3 dung Chavignol. " Funziona ? Enzo dumanda cun suspetti. « Ci vole à aghjunghje e piante chì vi facenu sunnià, cusì, sunniate chì volate è funziona ! », risponde Crapaudine.

Attellu : e streghe sapianu guarì cù e piante 

chiudi

Dopu à l'emozioni forti, testa versu u giardinu, in cumpagnia di Pétrusque, u direttore di u museu, per attellu per scopre e piante aduprate da e streghe. L'omu pò manghjà solu una in quattru piante, u restu sò veleni. Dapoi l'antichità, e donne anu avutu à amparà à coglie foglie, radiche, frutti è baga comestible per l'alimentariu è a cura. E streghe eranu in fattu guaritori, è i rimedii di e "boni donne" d'antan eranu i nostri medicini oghje. Ùn era micca magia nera, era medicina! Petrusque mostra à i zitelli i pianti velenosi chì ùn deve micca toccu, ancu s'ellu sò attrattivi, sottu pena di accidenti seriu. Duranti una spassighjata in furesta, in campagna, in muntagna, parechji chjuchi piglianu risichi vitali perchè ùn sò micca cuscenti di u periculu. I frutti di Belladonna chì s'assumiglia à i ciliegie neri mouthwatering, i frutti d'arum rossi d'aranciu di caramelle sò velenu. Attenti assai, l'apprendisti di u stregone evocanu a mela avvelenata chì Biancaneve manghja, è a rota chì s'immerge à a Bella Durmiente in un sonnu di centu anni. Pétrusque exhibe sementi di henbane neru: "Se manghjemu, allucinatemu chì avemu turnatu in un porcu, orsi, leone, lupu, aquila!" "Datura seeds:" Se pigliate trè, vi scurdate di tuttu ciò chì hè accadutu per trè ghjorni! Nimu ùn vole à tastà. Dopu vene a cicuta mortale o "prezzemolo di u diavulu" chì s'assumiglia à u prezzemolo, l'oleandru chì cuntene cianuru, duie trè foglie in un stufatu è

chiudi

hè a fine! I snapdragons, belli grappoli di fiori turchinu indigo chì causanu a morte di lampi s'ellu hè ingeritu. A felce, cù u so aspettu innocu, cuntene un ingredientu attivu chì distrugge u nervu otticu di i zitelli. Cù a mandragora, a pianta di i maghi per eccellenza, Pétrusque hà un bellu successu ! A so radica s'assumiglia à un corpu umanu è quandu u tira fora, urla, è mori, cum'è in Harry Potter ! In fine, i zitelli anu capitu chì l'unichi pianti chì ponu esse manghjatu senza risicu sò nettles. Piccula precaution tuttu u listessu: per ùn esse stung, ci vole à piglià elli mentre cullà. Amparamu e cose da ellu à a scola di i maghi !

Informazioni pratiche

Museo di Stregoneria, La Jonchère, Concressault, 18410 Blancafort. telefonu. : 02 48 73 86 11. 

www.musee-sorcellerie.fr. 

I dopu meziornu magichi sò tenuti durante u Spring Break, ogni ghjovi di lugliu è d'aostu, è durante u vacanze di Halloween, u 26 d'ottobre è u 1 di nuvembre. Riservazione minima 2 ghjorni prima di a visita. Ore : da 13 ore à 45 circa. Prezzu: € 17 per zitellu o adultu.

Lascia un Audiolibro