cuntenutu
In a storia, parechji chefs sĆ² prufessiunali. Ma chƬ hĆ purtatu queste persone Ć u successu, ĆØ alcuni fatti interessanti da a so biografia?
FranƧois Vatel '
U culinellu francese era, in veritĆ , un simbulu d'onore di u so paese. Si hĆØ suicidatu per via di un gattivu pranzu.
Vatel era unu di i migliori cucinari in u 17u seculu. HĆ cuminciatu u so viaghju cĆ¹ a vendita di cialde per almenu fĆ qualcosa per aiutĆ a so famiglia paisana. U babbu di Francois, cresciutu, u mandĆ² in capitale Ć u so padrinu, chƬ servia da pasticceru. L'utilizatore entra Ć u serviziu di u Principe di CondĆ©, chƬ hĆØ diventatu un avvenimentu fatale in a vita di un chef.
U Principe di CondĆ© hĆ previstu una grande accolta Ć u Chateau de Chantilly per esse piĆ¹ vicinu Ć u rĆØ Luigi XIV. L'urganizazione di a tavula riposa nantu Ć e spalle di l'Usuariu. L'accolta hĆØ stata bella: dumila invitati anu ricevutu quattru pranzi Ć ghjornu. Ma hĆØ lasciatu falĆ da u pruprietariu di a piscaria, chƬ Ć¹n hĆ micca riesciutu Ć purtĆ pesciu frescu in u castellu. Un venneri in Quaresima, u rĆØ Ć¹n pudia serve nunda altru; Vertel andĆ² in a so stanza ĆØ lampĆ² u pettu nantu Ć a so spada per evitĆ a vergogna.
Lucian Olivier
Un chef chƬ hĆØ diventatu famosu in u mondu sanu cĆ¹ un solu piattu. Ć l'iniziu, a ricetta di insalata insalata "Olivier" era cumposta di gallu di gallu, di pernice, di gamberi ĆØ d'altre prelibatezze, disposte nantu Ć un piattu Ć mezu Ć u quale s'alzava una cullina di patate, cuperta di salsa Pruvenziale.
Inviate in questu furmulariu, e gioie di visitĆ u ristorante Olivier mercanti anu manghjatu, trascinendu tuttu in un disordine senza forma. CiĆ² chƬ hĆ arrabiatu assai u culinellu. Finalmente, hĆØ statu urdinatu di serve una insalata in una forma digiĆ mista chƬ hĆ aumentatu u prufittu di u ristorante parechje volte. U chef Ć¹n hĆØ micca cuntentu di u risultatu ĆØ vende u ristorante.
Ferran AdriĆ
U chef Ferran adriĆ hĆØ diventatu famosu per accidente. Durante e vostre prossime vacanze, hĆ servitu u so serviziu militare ĆØ hĆ decisu di guadagnĆ qualchƬ soldu nantu Ć a spiaggia. Ferrand era in cucina, ciĆ² chƬ li piacia Ć i patroni, ĆØ hĆ ricevutu un invitu Ć travagliĆ . Dopu Ć 3 anni, Ferran Adria hĆØ statu datu u postu di chef ĆØ hĆ cuminciatu Ć creĆ novi gusti ĆØ sviluppĆ una nova tecnulugia di cucina.
Oghje, Ferran adriĆ - u guru di u generu d'avanguardia di a gastrunumia moleculare. In Spagna, i chef li aduranu, cunsiderendu chƬ u so talentu hĆØ paragunabile cĆ¹ Dali, Gaudi, o Picasso.
Gordon Ramsay
L'inglese Ramsay hĆ sunniatu di cunnette a so vita cĆ¹ u football. Tuttavia, a ferita hĆ impeditu l'implementazione di sti piani. HĆ ancu fallutu i test di ammissione per a forza di polizia o in a Marina. Per quessa, hĆ decisu di coce.
In u 1998, u chef hĆ apertu u so propiu locu, Gordon Ramsay, in Royal Hospital Road, chƬ hĆ fattu nasce u so Imperu chƬ cresce. HĆØ difficiule d'imagine ciĆ² chƬ puderia perde u mondu culinariu, stabilisce u destinu di Gordon Ramsay quantunque.
heston blumenthal
Blumenthal hĆØ diventatu cunnisciutu per a so passione per a gastrunumia moleculare. I so piatti diventanu bestseller internaziunali - u pettu di una culomba cĆ¹ panchitas, ghjacciu cĆ¹ pancetta ĆØ ova, gelatina, lavanda, ostriche, frutti di passione, porridge fattu di lumache.
Heston pussede ĆØ gestisce u ristorante britannicu The Fat Duck. Stu locu hĆØ statu chjamatu u megliu ristorante di u mondu. Blumenthal hĆ eliminatu una seria di prugrammi per u canali Discovery nantu Ć a scienza ĆØ a cucina, hĆ scrittu u bestseller "a Scienza di a Cucina".
Jamie Oliver
Eppuru, intesu parlĆ di u "chef nudu", assai persone pensanu chƬ hĆ attiratu a so attenzione Ć a difesa di cook-to-person di l'esibizionismu. In ogni casu, stu epithet hĆØ preoccupatu di l'alimentu - cooking Oliver offre senza "vestiti" da u chef, assicurendu u publicu chƬ i prudutti d'alta qualitĆ ĆØ savuroso sĆ² boni in elli.
Jamie - un cummattente per manghjĆ sana i britannichi. HĆØ statu capace di cambiĆ u sistema obsoletu di i pasti sculari in Inghilterra. U piĆ¹ chjucu di i chef britannichi, hĆØ un cavalieru di l'ordine cavalleresca di u Regnu Britannicu.
auguste escoffier
L'infanzia di Escoffier era una natura creativa, appassiunata di belle arti ĆØ di puesia. In a so manera di chef, hĆ spessu adupratu paragoni literarii; per esempiu, e zampe di rana chjamate "ninfe di bacchette". In 13 anni, Auguste hĆ pigliatu un travagliu di culinariu in un bellu ristorante di ziu.
Escoffier hĆ iniziatu per a prima volta u novu modu di serve i piatti - u menĆ¹ Ć a carta, chƬ hĆØ sempre pupulare in tutti i ristoranti di u mondu. In u 1902 Escoffier hĆ publicatu a "Guida culinaria", chƬ cuntene piĆ¹ di 5,000 ricette. Stu travagliu hĆØ diventatu un classicu per i cucinari di u mondu sanu.