Cause, segni è sintomi di epilessia

Cosa hè epilessia?

epilessia hè una malatia neuropsichiatrica cumuni cù una natura latente crònica di u cursu. Malgradu questu, l'occurrence di cunvulsioni epilettiche subite hè tipica per a malatia. Sò causati da l'apparizione di numerosi fochi d'excitazione spontanea (scaricamenti nervosi) in certi spazii di u core.

Clinically, tali seizures sò carattarizati da un disordine tempurale di funzioni sensoriali, mutore, mentale è autonomi.

A freccia di deteczione di sta malatia hè in media 8-11% (attaccu classicu expanded) trà a pupulazione generale di a pupulazione di ogni paese, indipendentemente da u locu climaticu è u sviluppu ecunomicu. In fatti, ogni 12th persona qualchì volta sperimenta qualchi o altri microsigni di epilessia.

A maiò parte di a ghjente crede chì a malatia di l'epilessia hè incurable, è hè un tipu di "punizione divina". Ma a medicina muderna refuta cumplettamente una tale opinione. L'antiepilettichi aiutanu à suppressione a malatia in u 63% di i pazienti, è in u 18% per riduce significativamente e so manifestazioni cliniche.

U trattamentu principale hè una terapia di droga longa, regulare è permanente cù un modu di vita sana.

I causi di l'epilessia sò diffirenti, l'OMS li raggruppa in i seguenti gruppi:

  • Idiopathic - questi sò casi quandu a malatia hè ereditata, spessu attraversu decine di generazioni. Organicamente, u cervellu ùn hè micca dannatu, ma ci hè una reazione specifica di i neuroni. Questa forma hè inconsistente, è i seizures sò senza ragiuni apparenti;

  • Sintomaticu - ci hè sempre un mutivu per u sviluppu di focu di impulsi patologichi. Quessi pò esse e cunsequenze di traumu, intossicazione, tumuri o cisti, malformazioni, etc. Questa hè a forma di epilessia più "imprevisible", postu chì un attaccu pò esse attivatu da u minimu irritante, cum'è u scantu, a fatigue o u calore;

  • Cryptogenic - ùn hè micca pussibule stabilisce accuratamente a vera causa di l'occurrence di fochi d'impulse uncharacteristic (intempestivi).

Quandu si verifica l'epilessia?

Seizures in parechji casi sò osservati in i zitelli nati cù alta temperatura di u corpu. Ma questu ùn significa micca chì in u futuru una persona averà epilessia. Sta malatia pò sviluppà in ogni persona è à ogni età. Tuttavia, hè più cumuni trà i zitelli è l'adulescenti.

U 75% di e persone cun epilessia sò persone sottu 20 anni. In quantu à e persone chì anu più di vint'anni, parechji tipi di ferite o colpi sò generalmente culpèvule. Gruppu di risicu - persone di più di sessant'anni.

Sintomi di epilessia

Cause, segni è sintomi di epilessia

I sintomi di cunvulsioni epilettiche pò varià da u paziente à u paziente. Prima di tuttu, i sintomi dipendenu da quelli spazii di u cervellu induve a scarica patologica si sparghje è si sparghje. In questu casu, i segni seranu direttamente ligati à e funzioni di e parti affettate di u cervellu. Ci ponu esse disordini di u muvimentu, disordini di parlà, un aumentu o diminuzione di u tonu musculare, disfunzioni di i prucessi mentali, sia in isolamentu sia in diverse cumminazzioni.

A gravità è u settore di i sintomi dependeranu ancu di u tipu specificu di epilessia.

Convulsioni jacksoniane

Cusì, durante i seizures jacksoniani, l'irritazione patologica copre una certa zona di u cervellu, senza sparghje à i vicini, è dunque e manifestazioni riguardanu gruppi di musculi strettamente definiti. Di solitu i disordini psicomotori sò di corta durata, a persona hè cuscente, ma hè carattarizata da cunfusione è perdita di cuntattu cù l'altri. U paci ùn hè micca cunnisciutu di a disfunzione è rifiuta i tentativi di aiutà. Dopu qualchì minutu, a cundizione hè cumplettamente normale.

Convulsive twitches o numbness accumincianu in a manu, u pede o a gamba più bassa, ma ponu sparghje à tutta a mità di u corpu o trasfurmà in una grande convulsività. In l'ultimu casu, parlanu di un sequestro generalizatu secundariu.

Una crisi di grand mal si compone di fasi successive:

  • Precursori - uni pochi ore prima di l'iniziu di un attaccu, u paci hè pigliatu da un statu alarmante, carattarizatu da un aumentu di l'excitazione nervosa. U focu di l'attività patologica in u core cresce gradualmente, coprendu tutti i novi dipartimenti;

  • cunvulsioni toniche - tutti i musculi stringhjenu bruscamente, a testa tira in daretu, u paci hè cascatu, chjappà u pianu, u so corpu hè arcuatu è tenutu in questa pusizioni. A faccia diventa blu per via di l'arrestu di respirazione. A fase hè corta, circa 30 seconde, raramente - finu à un minutu;

  • Convulsioni cloniche - tutti i musculi di u corpu si cuntraenu rapidamente ritmicamente. Aumentu di a salivazione, chì pare schiuma da a bocca. Duration - finu à 5 minuti, dopu chì a respirazione hè gradualmente restituita, a cianosi sparisce da a faccia;

  • Stupore - in u focu di l'attività elettrica patologica, una forte inhibizione principia, tutti i musculi di u paci si rilassanu, u scaricamentu involuntariu di urina è feces hè pussibule. U paci perde a cuscenza, i riflessi sò assenti. A fase dura finu à 30 minuti;

  • sognu.

Dopu avè svegliatu u paci per altri 2-3 ghjorni, i mal di testa, a debule è i disordini di u mutore ponu turmentà.

Picculi attacchi

I picculi attacchi prucedenu menu brillanti. Ci pò esse una seria di cunti di i musculi faciali, una forte caduta di u tonu musculare (per via di quale una persona casca) o, à u cuntrariu, a tensione in tutti i musculi quandu u paci si congela in una certa pusizioni. A cuscenza hè cunservata. Forsi una "assenza" tempurale - una assenza. U pazientu si congela per uni pochi di sicondi, pò volte l'ochji. Dopu à l'attaccu, ùn si ricorda micca ciò chì hè accadutu. Convulsioni minori spessu cumincianu in l'anni prescolare.

Statu epilepticu

L'status epilepticus hè una seria di convulsioni chì si seguitanu. In l'intervalli trà elli, u paci ùn ricuperà micca a cuscenza, hà ridutta u tonu musculare è a mancanza di riflessi. E so pupille ponu esse dilatate, ristrette o di diverse dimensioni, u pulsu hè o rapidu o difficiuli di sente. Sta cundizione precisa assistenza medica immediata, postu chì hè carattarizatu da l'ipoxia crescente di u core è u so edema. A mancanza di intervenzione medica puntuale porta à cunsequenze irreversibili è morte.

Tutti i seizures epileptic anu un iniziu bruscu è finiscinu spontaneamente.

Cause di epilessia

Cause, segni è sintomi di epilessia

Ùn ci hè micca una sola causa cumuni di epilessia chì puderia spiegà a so occurrence. L'epilepsia ùn hè micca una malatia ereditaria in u sensu literale, ma ancu in certi famiglie induve unu di i parenti hà patitu da sta malatia, a probabilità di a malatia hè più altu. Circa 40% di i malati cù epilessia anu parenti stretti cù sta malatia.

Ci sò parechji tippi di crisi epilettiche. A so gravità hè diversa. Un attaccu in quale solu una parte di u cervellu hè culpèvule hè chjamatu un attaccu parziale o focale. Se tuttu u cervellu hè affettatu, un tali attaccu hè chjamatu generalizatu. Ci sò attacchi misti: cumincianu cù una parte di u cervellu, dopu copre l'urganu sanu.

Sfurtunatamente, in u settanta per centu di i casi, a causa di a malatia ùn hè micca chjaru.

I seguenti causi di a malatia sò spessu trovati: traumatic brain injury, stroke, tumuri cerebrali, mancanza d'ossigenu è fornimentu di sangue à a nascita, disordini strutturali di u cervellu (malformazioni), meningitis, malatie virali è parassitarie, abscess cerebral.

L'epilessia hè ereditaria?

Indubbiamente, a prisenza di tumuri cerebrali in l'antenati porta à una alta probabilità di trasmissione di tuttu u cumplessu di a malatia à i discendenti - questu hè cù a variante idiopatica. Inoltre, se ci hè una predisposizione genetica di e cellule CNS à l'iperreattività, l'epilessia hà a pussibilità massima di manifestazione in i discendenti.

À u listessu tempu, ci hè una doppia opzione - sintomaticu. U fattore decisivu quì hè l'intensità di a trasmissione genetica di a struttura urganica di i neuroni cerebrali (a pruprietà di l'excitabilità) è a so resistenza à l'influenzi fisichi. Per esempiu, se una persona cù a genetica normale pò "suppone" un tipu di colpu à a testa, allora un altru, cù una predisposizione, reagisce à questu cun un sequestro generalizatu di epilessia.

In quantu à a forma criptogenica, hè pocu studiatu, è i mutivi di u so sviluppu ùn sò micca bè capitu.

Puderaghju beie cù epilessia?

A risposta inequivocabile hè micca! Cù epilessia, in ogni casu, ùn pudete micca beie alcoliche, altrimenti, cù una guaranzia di 77%, pudete pruvucà una cunvulsione generalizata, chì pò esse l'ultimu in a vostra vita!

L'epilessia hè una malatia neurologica assai seria! Sugettu à tutti i cunsiglii è u stilu di vita "ghjusta", a ghjente pò campà in pace. Ma in casu di violazione di u regime medicinali o negligenza di pruibizioni (alcohol, droghe), pò esse pruvucatu una cundizione chì minacciarà direttamente a salute!

Chì esami sò necessarii?

Per diagnosticà a malatia, u duttore esamina l'anamnesi di u paci stessu, è i so parenti. Hè assai difficiule di fà un diagnosticu precisu. U duttore faci assai travagliu prima di questu: cuntrolla i sintomi, a freccia di cunvulsioni, a cunvulsione hè descritta in detail - questu aiuta à determinà u so sviluppu, perchè a persona chì hà avutu un sequestro ùn si ricorda di nunda. In u futuru, fate l'elettroencefalografia. A prucedura ùn causa micca dolore - hè una registrazione di l'attività di u vostru cervellu. Tecniche cum'è a tomografia computerizzata, l'emissione di positroni è l'imaghjini di risonanza magnetica ponu ancu esse aduprate.

Chì hè a previsione?

Cause, segni è sintomi di epilessia

Se l'epilessia hè trattata bè, in l'ottanta per centu di i casi e persone cun questa malatia campanu senza cunvulsioni è senza restrizioni in l'attività.

Parechje persone anu da piglià droghe antiepilettiche a so vita sana per prevene i convulsioni. In casi rari, un duttore pò cessà di piglià a medicazione se una persona ùn hà micca avutu un sequestro per parechji anni. L'epilepsia hè periculosa perchè e cundizioni cum'è l'affucazione (chì pò accade si una persona cascà a faccia nantu à un cuscinu, etc.) o caduta causanu ferite o morte. Inoltre, i seizures epileptici ponu accade in successione per un pocu tempu, chì pò purtà à l'arrestu respiratorju.

In quantu à e seizures tonic-clonic generalizati, ponu esse fatali. E persone chì sperimentanu questi attacchi necessitanu una vigilazione constante, almenu da i parenti.

Chì cunsequenze ?

I Pacienti cù epilessia spessu trovanu chì e so convulsioni spaventanu l'altri. I zitelli ponu soffrenu di esse scunfitti da i cumpagni di classe. Inoltre, i zitelli cun una tale malatia ùn puderanu micca participà à ghjochi sportivi è cuncorsi. Malgradu a selezzione curretta di terapia antiepilettica, pò esse un cumpurtamentu iperattivu è difficultà d'apprendimentu.

Una persona pò esse ristretta in certi attività - per esempiu, guidà una vittura. E persone chì sò gravemente malati di epilessia duveranu monitorà u so statu mentale, chì hè inseparabile da a malatia.

Cumu trattà l'epilessia?

Malgradu a gravità è u periculu di a malatia, cù u diagnosticu puntuale è u trattamentu propiu, l'epilepsia hè curable in a mità di i casi. Una remissione stabile pò esse ottenuta in circa 80% di i pazienti. Se u diagnosticu hè fattu per a prima volta, è un cursu di terapia di droga hè subitu realizatu, allora in dui terzi di i malati cù epilessia, i cunvulsioni ùn si ripresentanu micca in tuttu durante a so vita, o svanisce per almenu parechji anni.

U trattamentu di l'epilepsia, secondu u tipu di malatia, a forma, i sintomi è l'età di u paci, hè realizatu da un metudu kirurggicu o cunservatore. Più spessu si ricorrenu à l'ultimi, postu chì piglià droghe antiepilettiche dà un effettu pusitivu stabile in quasi 90% di i pazienti.

U trattamentu di l'epilessia cù a droga include parechje fasi principali:

  • Diagnostica differenziale - permette di determinà a forma di a malatia è u tipu di cunvulsioni per sceglie a droga ghjusta;

  • Stabbilimentu di e cause - in a forma sintomatica (a più cumuna) di l'epilessia, un esame approfonditu di u cervellu hè necessariu per a presenza di difetti strutturali: aneurismi, neoplasmi benigni o maligni;

  • Prevenzione di cunvulsioni - hè desideratu di escludiri cumplettamente i fatturi di risichi: overwork, mancanza di sonnu, stress, ipotermia, ingesta d'alcohol;

  • Sollievu di status epilepticus o convulsioni uniche - hè realizatu da furnisce cure d'urgenza è prescrivendu una droga anticonvulsivante o un set di medicini.

Hè assai impurtante per informà l'ambienti immediati nantu à u diagnosticu è u cumpurtamentu currettu durante una convulsione, per chì a ghjente sapi cumu per pruteggià u paci cù l'epilessia da ferite durante cadute è cunvulsioni, per impediscenu di affundà è muzzicà a lingua è piantà di respira.

Trattamentu medico di epilessia

L'assunzione regulare di i medicazione prescritti vi permette di cuntà cun fiducia in una vita tranquilla senza seizures. A situazione quandu u paci cumencia à beie medicine solu quandu una aura epileptica appare hè inacceptable. Sì i pills sò stati pigliati à u tempu, i presbiteri di l'attaccu imminenti, assai prubabilmente, ùn anu micca ghjuntu.

Duranti u periodu di trattamentu conservadoru di l'epilessia, u paci deve aderisce à e seguenti regule:

  • Osservate strettamente u calendariu di piglià droghe è ùn cambiate micca a dosa;

  • In nisun casu ùn deve esse prescrittu altri medicini nantu à i cunsiglii di l'amichi o di un farmacista;

  • Se ci hè bisognu di cambià à un analogu di a droga prescritta per via di a so mancanza in a reta di farmacia o di un prezzu troppu altu, avvisate u duttore assistente è uttene cunsiglii per sceglie un sustitutu adattatu;

  • Ùn piantà micca u trattamentu dopu avè una dinamica positiva stabile senza u permessu di u vostru neurologu;

  • Notificà u duttore in una manera puntuale di tutti i sintomi inusual, cambiamenti pusitivi o negativi in ​​cundizione, umore è benessiri generale.

Più di a mità di i pazienti dopu à u diagnosticu iniziale è a prescrizione di una droga antiepilettica vivenu senza convulsioni per parechji anni, aderendu constantemente à a monoterapia scelta. U compitu principale di u neuropatologu hè di sceglie a dosa ottima. Cumincià u trattamentu di l'epilessia cù dosi petite, mentre chì a cundizione di u paci hè attentamente monitorata. Sì i seizures ùn ponu micca firmatu immediatamente, a dosa hè aumentata gradualmente finu à una remissione stabile.

I pazienti cun crisi epilettiche parziali sò prescritti i seguenti gruppi di droghe:

  • Carboxamide - Carbamazepine (40 rubles per pacchettu di 50 pasticchi), Finlepsin (260 rubles per pacchettu di 50 pasticchi), Actinerval, Timonil, Zeptol, Karbasan, Targetol (300-400 rubles per pacchettu di 50 pasticchi);

  • Valproati - Depakin Chrono (580 rubli per pacchettu di 30 pasticchi), Enkorat Chrono (130 rubli per pacchettu di 30 pasticchi), Konvuleks (in gocce - 180 rubli, in sciroppu - 130 rubles), Convulex Retard (300-600 rubles per pacchettu di 30-60 pasticchi), Valparin Retard (380-600-900 rubles per pacchettu di 30-50-100 pasticchi);

  • Fenitoine - Difenin (40-50 rubles per pacchettu di 20 pasticchi);

  • Phenobarbital - pruduzzione domestica - 10-20 rubles per pacchettu di 20 pasticchi, analogu straneru Luminal - 5000-6500 rubles.

A droga di prima linea in u trattamentu di l'epilepsia include valproates è carboxamides, dà un bonu effettu terapicuu è causanu un minimu di effetti secundari. U paci hè prescrittu 600-1200 mg di Carbamazepine o 1000-2500 mg di Depakine per ghjornu, secondu a gravità di a malatia. A dosa hè divisa in 2-3 dosi durante u ghjornu.

Phenobarbital è phenytoin drugs sò cunsiderate obsoleti oghje, dannu assai effetti secundari periculosi, deprimenu u sistema nervu è ponu esse addictive, cusì i neuropatologi muderni ricusanu.

U più còmuda di utilizà sò forme prolongate di valproates (Depakin Chrono, Encorat Chrono) è carboxamides (Finlepsin Retard, Targetol PC). Hè abbastanza à piglià sti medicini 1-2 volte à ghjornu.

Sicondu u tipu di convulsioni, l'epilessia hè trattata cù e seguenti droghe:

  • Crisi generalizati - un cumplessu di valproates cù carbamazepine;

  • Forma idiopatica - valproati;

  • Assenza - etosuximide;

  • Convulsioni miocloniche - solu valproate, fenitoina è carbamazepine ùn anu micca effettu.

L'ultime innovazioni trà e droghe antiepilettiche - a droga Tiagabine è Lamotrigine - anu pruvatu in a pratica, perchè se u duttore ricumanda è i finanzii permettenu, hè megliu optà per elli.

A discontinuazione di a terapia di droga pò esse cunsiderata dopu almenu cinque anni di remissione stabile. U trattamentu di l'epilessia hè cumpletu per riduce gradualmente a dosa di a droga finu à u fallimentu cumpletu in sei mesi.

Eliminazione di u status epilepticus

Se u paci hè in un statu di epilepsia (un attaccu dura parechje ore o ancu ghjorni), hè injected intravenously cù qualsiasi droga di u gruppu sibazon (Diazepam, Seduxen) à una dosa di 10 mg per 20 ml di glucose. suluzione. Dopu à 10-15 minuti, pudete ripetiri l'iniezione se u status epilepticus persiste.

Calchì volta Sibazon è i so analoghi sò inefficaci, è poi ricorrenu à Phenytoin, Gaxenal o sodium thiopental. Una suluzione 1-5% chì cuntene 1 g di a droga hè amministrata per via intravenosa, facendu pause di trè minuti dopu ogni 5-10 ml per prevene un deterioramentu fatale di l'hemodinàmica è / o arrestu respiratorju.

Sì nisuna iniezione aiuta à purtà u paci fora di un statu di epilepsia, hè necessariu di utilizà una suluzione inalata d'ossigenu cù nitrogenu (1: 2), ma sta tecnica ùn hè micca applicabile in casu di mancanza di respirazione, colapsu o coma. .

Trattamentu chirurgicu di l'epilessia

In u casu di l'epilessia sintomatica causata da un aneurisma, un abscessu o un tumore cerebrale, i medichi anu da ricurdà à a cirurgia per eliminà a causa di e convulsioni. Quessi sò funziunamentu assai cumplessu, chì sò generalmente realizati sottu anesthesia lucale, perchè u paci resta cuscenza, è sicondu a so cundizione, hè pussibule cuntrullà l'integrità di e regioni di u cervellu rispunsevuli di e funzioni più impurtanti: mutore, discorsu, è. visuale.

A chjamata forma temporale di epilessia si presta ancu bè à u trattamentu kirurggicu. Duranti l'operazione, u cirurgu o esegue una resection cumpleta di u lòbulu temporale di u core, o sguassate solu l'amigdala è / o l'hippocampus. A rata di successu di tali intervenzioni hè assai altu - finu à u 90%.

In casi rari, vale à dì, i zitelli cun hemiplegia congenital (sottosviluppu di unu di l'emisferu di u cervellu), una hemispherectomy hè realizata, vale à dì, l'emisferu malatu hè cumplettamente eliminatu per prevene i patologii globale di u sistema nervu, cumpresa l'epilessia. U pronostico per u futuru di tali zitelli hè bonu, postu chì u putenziale di u cervellu umanu hè enormu, è un hemisferu hè abbastanza per una vita sana è un pensamentu chjaru.

Cù a forma idiopatica di epilessia inizialmente diagnosticata, l'operazione di callosotomia (tagliate u corpus callosum, chì furnisce a cumunicazione trà i dui hemisferi di u core), hè assai efficace. Questa intervenzione impedisce a recurrenza di cunvulsioni epileptici in circa 80% di i pazienti.

Primu aiutu

Cumu aiutà una persona malata s'ellu hà un attaccu? Allora, se una persona hè cascata di colpu è hà cuminciatu à sguillà incomprensibilmente i so braccia è i so gammi, ghjittà a testa in daretu, fighjate è assicuratevi chì i pupi sò dilatati. Questa hè una crisi epilettica.

Prima di tuttu, alluntanassi da a persona tutti l'uggetti ch'ellu pò abbandunà nantu à ellu stessu durante un sequestro. Allora turnate nantu à u so latu è mette qualcosa di dolce sottu à a testa per prevene ferite. Se una persona hè vomitu, turnate a testa à u latu, in questu casu, questu aiuterà à prevene a penetrazione di vomitu in a via respiratoria.

Durante una crisi epilettica, ùn pruvate micca di beie u paci è ùn pruvate micca di mantene in forza. A vostra forza ùn hè ancu abbastanza. Dumandate à l'altri di chjamà un duttore.

Prima di tuttu, alluntanassi da a persona tutti l'uggetti ch'ellu pò abbandunà nantu à ellu stessu durante un sequestro. Allora turnate nantu à u so latu è mette qualcosa di dolce sottu à a testa per prevene ferite. Se una persona hè vomitu, turnate a so testa à u latu, in questu casu, questu aiutà à impedisce u vomitu di entre in a via respiratoria.

Durante una crisi epilettica, ùn pruvate micca di beie u paci è ùn pruvate micca di mantene in forza. A vostra forza ùn hè ancu abbastanza. Dumandate à l'altri di chjamà un duttore.

Lascia un Audiolibro