cuntenutu
Blefarospasimu
Blepharospasm hè carattarizatu da un chjusu eccessivu è involuntariu di l'ochji. Stu disordine, a causa di quale hè spessu scunnisciuta, hè generalmente trattatu cù una iniezione di toxina botulinica.
Chì ghjè u blepharospasm?
Definizione di blepharospasm
In u linguaghju medico, u blefarospasmu hè distonia focale (o distonia localizata). Hè un disordine carattarizatu da cuntrazzioni musculari sustinuti è involuntarii. In u casu di blepharospasm, a distonia implica i musculi di e palpebre. Questi cuntratti involontariamente, imprevisiblemente è ripetutamente. Sti cuntrazzioni causanu lampeggiamenti involuntarii è chjusi parziali o cumpleti.
U blefarospasmu pò esse unilaterale o bilaterale, chì implica una o duie palpebre. Pò esse isolatu in relazione solu à e palpebre, o pò esse accumpagnatu da altre distonia. Questu hè, i cuntrazzioni musculari à altri livelli ponu esse vistu. Quandu altri musculi di a faccia sò implicati, hè chjamatu sindromu di Meige. Quandu i cuntrazzioni sò in diverse zone di u corpu, hè chjamatu distonia generalizata.
Cause di blepharospasm
L'origine di blepharospasm hè generalmente scunnisciuta.
In certi casi, u blefarospasmu hè stata secondaria à l'irritazione di l'ochju chì pò esse causata da a presenza di un corpu straneru o keratoconjunctivitis sicca (ochju seccu). Alcune malatie neurologiche sistemiche, cum'è a malatia di Parkinson, ponu ancu causà cuntrazzioni musculari involuntarii caratteristiche di blefarospasmu.
Diagnosi di blepharospasm
U diagnosticu hè basatu annantu à un esame clinicu. Testi supplementari ponu esse urdinati da u duttore per escludiri altre spiegazioni pussibuli è pruvate d'identificà a causa di blepharospasm.
U blefarospasmu hè statu truvatu per affettà e donne più spessu chè l'omi. Sembra chì ci pò ancu esse un cumpunente di famiglia.
Cursuri di Risk
U blefarospasmu pò esse accentuatu in certe situazioni:
- stancu,
- luce intensa,
- ansietà.
I sintomi di blepharospasm
Lampi è chjusi d'ochji
Blepharospasm hè carattarizatu da cuntrazzioni involuntarii di i musculi di e palpebre. Quessi si traducenu in:
- lampeggiante eccessivu è involuntariu o lampeggiante;
- chjusi parziali o totali involuntarii di l'ochji.
Solu un ochju o i dui ochji pò esse affettati.
Disturbi di a visione
In i casi più severi è in l'absenza di trattamentu adattatu, u blefarospasmu pò causà discomfort visuale. Pò esse più complicatu è causanu una incapacità di apre l'ochju o i dui ochji.
Disconfort di ogni ghjornu
Blepharospasm pò interferiscenu cù l'attività di ogni ghjornu. Quandu provoca disturbi visuali significativi, pò purtà à cumplicazioni suciali cù l'incapacità di spustà è travaglià.
Trattamenti per blepharospasm
Gestione di a causa
Se una causa hè stata identificata, serà trattata per permette a remissione di u blefarospasmu. L'usu di lacrime artificiali pò esse cunsigliatu per esempiu in casu di keratoconjunctivitis sicca.
Iniezione di tossina botulinica
Questu hè u trattamentu di prima linea per u blefarospasmu senza causa cunnisciuta è / o persistente. Hè custituitu di injecting dosi assai bassu di toxina botulinica in i musculi di e palpebre. Substance estratta è purificata da l'agente rispunsevuli di u botulismu, a toxina botulinica aiuta à bluccà a trasmissione di l'impulsi nervosi à i musculi. In questu modu, u musculu rispunsevuli di e cuntrazzioni hè paralizatu.
Stu trattamentu ùn hè micca definitivu. L'injections di tossina botulinica sò necessarie ogni 3 à 6 mesi.
Intervenzione chirurgica
A cirurgia hè cunsiderata se l'injections di tossina botulinica ùn sò micca efficace. L'operazione generalmente implica l'eliminazione di una parte di u musculu orbicularis da e palpebre.
Impedisce u blepharospasm
A data, nisuna suluzione hè stata identificata per prevene u blepharospasm. Per d 'altra banda, certe misure preventive sò cunsigliate per e persone cun blefarospasm. In particulare, sò cunsigliati di portà vetri tintati per riduce a sensibilità à a luce, è cusì limità i cuntrazzioni involuntarii di i musculi di e palpebre.