areola

areola

Anatomia di l'Areola

Posizione Areola. A ghiandola mammaria hè una glandula esocrina accoppiata situata nantu à e superfici anteriore è superiore di u torace. In l'omu, forma una massa bianchiccia micca sviluppata. In e donne, hè ancu sviluppatu à a nascita.

A furmazione di u senu. Da a pubertà in e donne, e diverse parti di a glàndula mammaria, cumprese i canali di latte, i lobi è u tessutu sottucutaneu perifericu, si sviluppanu per furmà u pettu1. A superficia di a glàndula mammaria hè cuparta di tissutu cellulare sottucutaneu è di pelle. À a superficia è in u so centru, una protrusione cilindrica brunastra si forma è custituisce u nipple. Stu nipple hè fattu di pori chì sò i canali di latte chì venenu da i sfarenti lobi di a glàndula mammaria. Stu capezzolu hè ancu circundatu da un discu di pelle pigmentatu brunu, cù un diametru chì varieghja da 1,5 à 4 cm è chì custituisce l'areola (1) (2).

Struttura Areola. L'areola presenta una decina di piccule pruiezioni chjamate tuberculi di Morgagni. Sti tuberi custituiscenu ghiandole sebacee. Durante a gravidanza è l'allattamentu, queste ghiandole diventanu più numerose è ingombranti. Sò chjamati tuberi Montgoméry (2).

Interaction. L'areola è u nipple, custituendu a piastra areola-nipple, sò in cuntattu cù a ghiandola mammaria. Sò cunnessi à a glàndula da i ligamenti di Cooper (1) (2). Solu un musculu lisciu circulariu hè pusizionatu trà a pelle di a placca areolo-nipple è a ghiandula, chjamata musculu areolo-nipple. (1) (2)

U casu di u telotisimu

U telotisimu si riferisce à a retrazione è a pruiezione in avanti di u nipple causata da a cuntrazione di u musculu areolo-nipple. Queste contrazioni ponu esse dovute à l'eccitazione, una reazione à u fretu, o qualchì volta à u cuntattu simplici di a piastra areulare-nipple.

Patulugia di Areola

Disturbi benigni di u senu. U pettu pò avè condizioni benigne o tumori benigni. I cisti sò e cundizioni benigne più cumuni. Currispondenu à a furmazione di una stacca piena di fluidu in u senu.

Cansu di mammali. I tumori maligni ponu sviluppà in u senu, è in particulare in a regione areolo-nipple. Ci sò sfarenti tippi di cancheru di u senu chì sò classificati secondu a so origine cellulare. Influenzendu a regione areolo-nipple, a malattia di Paget di u nipple hè una forma rara di cancru di senu. Si sviluppa in i canali di u latte è pò sparghje nantu à a superficia, pruvucendu una scab à formà nantu à l'areola è u nipple.

Trattamenti Areola

Trattamentu medicu. Sicondu a patologia diagnosticata è u cursu di a malatia, certi trattamenti medicinali ponu esse prescritti. Sò spessu prescritti in più di un'altra forma di trattamentu.

Chimioterapia, radioterapia, terapia ormonale, terapia mirata. Sicondu u stadiu è u tipu di tumore, sessioni di chimioterapia, radioterapia, terapia ormonale o ancu terapia mirata ponu esse effettuate.

Trattamentu chirurgicu. Sicondu u tipu di tumore diagnosticatu è u prugressu di a patologia, una intervenzione chirurgica pò esse implementata. In chirurgia cunservativa, una lumpectomia pò esse fatta per rimuovere solu u tumore è qualchì tessutu perifericu. In tumuri più avanzati, una mastectomia pò esse realizata per caccià tuttu u pettu.

Prutesi mamaria. Dopu à a deformazione o a perdita di unu o di i dui seni, una protesi di senu interna o esterna pò esse posta.

  • Prutesi mammaria interna. Sta protesi currisponde à a ricustruzzione di u senu. Hè realizatu per chirurgia durante a lumpectomia o mastectomia, o durante una seconda operazione.
  • Prutesi mammaria esterna. Esistenu diverse protesi mammarie esterne è ùn necessitanu nisuna operazione chirurgica. Pò esse temporanei, parziali o permanenti.

Esami Areola

Esame fisicu. Prima, un esame clinicu hè fattu per osservà è valutà i sintomi percepiti da u paziente.

Esami di imaghjini medichi Unemammografia, ecografia di senu, MRI, scintimammografia, o ancu galattografia ponu esse effettuate per diagnosticà o cunfirmà una patologia.

Biòpsia. Cunsistente da un campione di tissutu, si pò fà una biopsia mamaria.

Storia è simbolisimu di l'areola

Arturo Marcacci hè un fisiologu talianu di u 19u è di u 20u seculu chì hà datu u so nome à u musculu areolo-tettone, ancu chjamatu musculu Marcacci (4).

Lascia un Audiolibro