Asclépiade sans zone (Lactarius azonites)
- Divisione: Basidiomycota (Basidiomycetes)
- Suddivisione: Agaricomycotina (Agaricomycetes)
- Classe: Agaricomycetes (Agaricomycetes)
- Sottoclasse: Incertae sedis (di posizione incerta)
- Ordine: Russulales (Russulovye)
- Famiglia: Russulaceae (Russula)
- Genere: Lactarius (latte)
- Type: Lactarius azonites (asclépiade sans zone)
- Bezon latte
- Agaricus azonites
U mulino senza zona hè un membru di a famiglia numerosa è famosa russula.
Regioni di crescita: Eurasia, mentri preferiscenu i boschi latifoghi. In u Nostru Paese, cresce in a parti europea, è ancu in e regioni miridiunali è regioni (Territoriu Krasnodar). Di solitu campa in fureste induve l'arbureti crescenu, cum'è forma micorriza cù questu arbulu particulari.
I corpi di frutti sò furmati singolamenti, è u latticu senza zone cresce ancu in picculi gruppi.
Stagione: lugliu - settembre. Ùn ci sò micca funghi in anni magri.
I corpi fruttifichi sò rapprisentati da un capu è un troncu.
testa flat, cù un tuberculu in u mità, depressu. I bordi sò uniformi. A superficia hè secca, ligeramente vellutata. U culore di u cappellu hè sabbia, marrone pallidu, marrone, marrone scuru. Dimensioni - finu à 9-11 centimetri di diametru. U cappellu hè assai grossu.
Zoneless milky - agaric, mentri i platti sò stretti, scorri in u troncu.
Jambe densu, hà a forma di un cilindru, u culore hè monofonicu cù un caprettu o pò esse un ombra più ligera. Altezza - finu à 7-9 centimetri. In i ghjovani funghi, u troncu hè più spessu densu, à una età più matura diventa cavu.
Pulp densu, biancu, gustu frescu, diventendu rosa quandu hè dannatu. I funghi maturi anu un aroma ligeramente piccante. U zuccaru latte hè biancu, diventendu rapidamente rosu-aranciu quandu espostu à l'aria.
Questu hè cumu pudete ottene un fungo croccante cun un bellu culore marrone.
Zoneless milky appartene à i funghi comestibili. Si manghja in forma salata è salata. I sperti ricumandenu di manghjà solu funghi ghjovani.
Differisce da altre numerose spezie di sta famiglia in u so caprettu grisgiu, è ancu u zuccaru rosatu di a polpa cut.