PSICOLOGIA

U ventu marinu si move per i capelli di Marina. Chì bellu nantu à a spiaggia! Una tale felicità ùn hè micca affruntà in ogni locu, per mette i vostri ditte in a sabbia, per sente u sonu di u surf. Ma l'estiu hè luntanu, ma per avà Marina sogna solu di vacanze. Hè ghjennaghju fora, u sole di l'inguernu abbagliante brilla da a finestra. Marina, cum'è parechji di noi, li piace à sognu. Ma perchè hè cusì difficiule per tutti noi di catturà u sensu di felicità quì è avà ?

Sognu spessu: di vacanze, di vacanze, di novi riunioni, di shopping. I ritratti di felicità imaginaria attivanu u neurotrasmettitore dopamina in u nostru sistema nervu. Appartene à u sistema di ricumpensa è grazia à questu, quandu sognu, sentimu gioia è piacè. Daydreaming hè un modu simplice è faciule per migliurà u vostru umore, distracte da i prublemi è esse solu cun sè stessu. Chì puderia esse sbagliatu cù questu?

Calchì volta Marina ricorda un viaghju precedente à u mare. L'aspittava tantu, tantu sunniava d'ella. Hè una disgrazia chì micca tuttu ciò chì hà pianificatu coincide cù a realità. A stanza ùn hè micca listessa cum'è in a stampa, a spiaggia ùn hè micca assai bona, a cità ... In generale, ci sò parechje sorprese - è micca tutte piacevuli.

Ci rallegramu fighjendu i ritratti perfetti chì a nostra imaginazione hà creatu. Ma assai persone notanu un paradossu: qualchì volta i sogni sò più piacevuli chè pussessu. Calchì volta, avendu ricevutu ciò chì vulemu, ci sentimu ancu disappuntu, perchè a realità raramente s'assumiglia à ciò chì a nostra imaginazione dipinta.

A realità ci colpisce in modi imprevisible è variati. Ùn simu pronti per questu, avemu sunniatu di qualcosa altru. A cunfusione è a delusione quandu si scontra un sognu hè u pagamentu per u fattu chì ùn sapemu micca gode di a vita di ogni ghjornu da e cose reali - a manera chì sò.

Marina nota ch'ella hè raramente quì è avà, in u prisente : sogna di l'avvene o passa per i so ricordi. Calchì volta li pare chì a vita passa, chì hè sbagliatu di campà in i sogni, perchè in a realità spessu tornanu à esse effimeri. Ella vole gode di qualcosa di veru. E se a felicità ùn hè micca in i sogni, ma in u presente? Forse chì si senti felice hè solu una cumpetenza chì Marina ùn hà ?

Semu focu annantu à l'implementazione di i piani è fate assai cose "automaticamente". Immergemu in pinsamenti nantu à u passatu è u futuru è smettemu di vede u presente - ciò chì ci hè intornu à noi è ciò chì succede in a nostra ànima.

Nta l'ultimi anni, i scientisti anu esploratu attivamente l'effettu di a meditazione attenta, una tecnica basata nantu à u sviluppu di a cuscenza di a realità, nantu à u benessimu di una persona.

Sti studii accuminciau cù u travagliu di u prufissore di biologu di l'Università di Massachusetts John Kabat-Zinn. Era appassiunatu di e pratiche buddiste è hà sappiutu pruvà scientificamente l'efficacità di a meditazione di mindfulness per riduce u stress.

A pratica di mindfulness hè u trasferimentu cumpletu di l'attenzione à u mumentu prisente, senza evaluà sè stessu o a realità.

I psicoterapeuti cognitivi-cumportamentali cuminciaru à applicà cù successu certe tecniche di meditazione di mindfulness in u so travagliu cù i clienti. Queste tecniche ùn anu micca una orientazione religiosa, ùn anu micca bisognu di a pusizioni di lotus è di e cundizioni speciali. Sò basati nantu à l'attenzione cuscente, da quale Jon Kabat-Zinn significa "u trasferimentu cumpletu di l'attenzione à u mumentu prisente - senza alcuna valutazione di sè stessu o di a realità".

Pudete esse cuscenti di u mumentu prisente in ogni mumentu: à u travagliu, in casa, in una caminata. L'attenzione pò esse cuncentrata in diverse manere: nantu à u vostru respiru, l'ambiente, sensazioni. A cosa principal hè di seguità i mumenti quandu a cuscenza entra in altri modi: valutazione, pianificazione, imaginazione, ricordi, dialogu internu - è rinvià à u presente.

A ricerca di Kabat-Zinn hà dimustratu chì e persone chì anu insignatu a meditazione di mindfulness sò megliu per affruntà u stress, menu ansiosi è tristi, è in generale si sentenu più felici ch'è prima.

Oghje hè sabbatu, Marina ùn hà micca fretta è beie u caffè di a matina. Li piace à sognu è ùn hà micca da rinunzià - i sogni aiutanu à Marina à mantene in u so capu l'imaghjini di i scopi ch'ella s'impegna.

Ma avà Marina vole amparà à sente a felicità micca da l'anticipazione, ma da e cose reali, cusì sviluppa una nova cumpetenza - l'attenzione cuscente.

Marina guarda intornu à a so cucina cum'è s'ellu vede per a prima volta. E porte blu di e facciate illuminanu a luce di u sole da a finestra. Fora di a finestra, u ventu scuzzulate e curone di l'arburi. Un fasciu caldu colpi a manu. Saria bisognu di lavà u sill di a finestra - l'attenzione di Marina sfila, è ella principia à pianificà abitualmente e cose. Stop - Marina torna à l'immersione senza ghjudiziu in u presente.

Piglia a tazza in manu. Fighjendu u mudellu. Scruta in l'irregularità di a ceramica. Piglia un sorsu di caffè. Sentu i sfumaturi di u gustu, cum'è s'ellu beie per a prima volta in a so vita. Si nota chì u tempu si ferma.

Marina si senti sola cun ella stessa. Hè cum'è ella hè stata in un longu viaghju è hè finalmente ghjunta in casa.

Lascia un Audiolibro