parlante biancu (Clitocybe rivulosa)
- Divisione: Basidiomycota (Basidiomycetes)
- Suddivisione: Agaricomycotina (Agaricomycetes)
- Classe: Agaricomycetes (Agaricomycetes)
- Sottoclasse: Agaricomycetidae (Agaricomycetes)
- Ordine: Agaricales (Agaric o Lamellar)
- Famiglia: Tricholomataceae (Tricholomovye o Ryadovkovye)
- Genere: Clitocybe (Clitocybe o Govorushka)
- Type: Clitocybe rivulosa (parler blanchâtre)
parlante biancu, sbiancatu, o scoloritu (U t. clitocybe dealbata), ancu Parlatore rossu, o solcato (U t. Clitocybe rivulosa) hè una spezia di funghi inclusa in u genus Govorushka (Clitocybe) di a famiglia Ryadovkovye (Tricholomataceae).
U parlante biancu si sviluppa nantu à a terra o nantu à u litteru in i lochi cù l'arba - in prati è pasture o nantu à l'arghjintini, chjappi è chjappi in boschi deciduous è misti, è ancu in parchi. I corpi fruttifichi appariscenu in gruppi, à volte assai grande; formate "circulli di streghe". Distribuitu in a zona temperata di l'emisferu nordu.
Stagione da a mità di lugliu à nuvembre.
U caprettu di u parlante hè biancu ∅ 2-6 cm, in funghi ghjovani, cù una punta tucked, più tardi - in funghi vechji - o, spessu cù un bordu ondulatu. U culore di u caprettu varieghja da u biancu pulveru è biancu-grisgiu in i ghjovani funghi à u buffy in quelli maturi. I funghi maturi anu spots grisgiu indistinti nantu à u capu. A superficia di u caprettu hè cupartu cù un revestimentu pulveru fino, chì hè facilmente eliminatu; in u tempu umitu hè un pocu slimy, in u tempu seccu hè sedosa è brillanti; quandu si secca, crack è diventa più ligera.
A carne (3-4 mm grossu nantu à u discu di u cappucciu), è, biancu, ùn cambia micca u culore quandu hè tagliatu. U gustu hè inespressivu; odore di muffa.
U troncu di u parlante hè biancu, 2-4 cm long è 0,4-0,6 cm ∅, cilindricu, ligeramente affucatu versu a basa, drittu o curvatu, solidu in funghi ghjovani, più tardi cavu; a superficia hè bianca o grisa, in i lochi cuperti di spots di culore di avellana, scuriscendu quandu pressatu, fibru longitudinalmente.
I platti sò frequenti, biancu, più tardi grisgiu-biancu, diventendu gialli chjaru in maturità, discendu nantu à u troncu, largu 2-5 mm.
U polu di spore hè biancu. Spore 4-5,5 × 2-3 µm, ellissoidali, lisce, incolore.
Velenoso mortale fungo!
Crece nantu à u tarrenu o nantu à u litteru in i lochi cù a cuperta di grass - in prati è pasture o nantu à l'arghjintini, chjappi è chjappi in boschi deciduous è misti, è ancu in parchi. I corpi fruttifichi appariscenu in gruppi, à volte assai grande; formate "circulli di streghe". Distribuitu in a zona temperata di l'emisferu nordu.
Stagione da a mità di lugliu à nuvembre.
In a literatura, duie spezie sò spessu distinti - Clitocybe rivulosa cù un caprettu rosatu è platti è un troncu cortu è Clitocybe dealbata cù un culore grisgiu è un troncu più longu. Questi fattori sò diventati insufficient per a separazione; u culore di i parlanti igrofani dipende significativamente da u gradu di bagnata. Studi genetichi moleculari anu ancu cunclusu chì ci hè una spezia polimorfa.