Questi corpi fruttifichi anu u so nome per a peculiarità di cultivà nantu à stumps è tronchi d'arburu. Parechji cuglieri di funghi principianti facenu dumande: quandu cullà i funghi di vaghjime è in chì fureste? Innota chì l'habitat di stu tipu di corpi fruttifichi hè dannatu, putridu, è ancu l'arbureti caduti debilitati. In particulare i funghi di u vaghjimu prefessu i posti cù alta umidità. Crescenu in grandi culunii, spessu crescenu inseme à a basa di e gammi.

Eppuru, a quistione impurtante ferma, quandu possu cullà i funghi di vaghjime? A cugliera di funghi dependerà di e cundizioni climatichi. Per esempiu, i funghi di u vaghjimu crescenu da u principiu di l'aostu à a mità di nuvembre, vale à dì, u tempu di cullizzioni principali hè settembre è ottobre.

Fighjemu a foto è a descrizzione di i funghi di vaghjime è scopre quandu cullà e duie spezie più populari.

Quandu possu cullà i funghi di vaghjime (Armillaria mellea)

Nome latinu: Armillaria mellea.

Sort by: Oleander Armillaria.

Famiglia: Physalacrie.

Sinonimi: vera agarica di miele.

Quandu i funghi di vaghjimu sò cullati è una descrizzione di funghiQuandu i funghi di vaghjimu sò cullati è una descrizzione di funghi

Hà: di diametru da 3 à 15 cm, cunvessu à a ghjovana età, dopu apre è diventa pianu cù bordi ondulati. U culore varieghja da u meli marrone à l'oliva cù un centru scuru. Nantu à a superficia sò scale di luce, chì ponu sparisce cù l'età.

Gamba: coperto cù scaglie cum'è flake, 7-12 cm long, 1 à 2 cm di diametru. Hà un anellu di velu chì ùn sparisce micca cù l'età. A parte inferiore hè più scura in culore, allargata à a basa.

Quandu i funghi di vaghjimu sò cullati è una descrizzione di funghiQuandu i funghi di vaghjimu sò cullati è una descrizzione di funghi

[ »»]

Pulpa: in i ghjovani specimens, a carne hè bianca, densa, hà un odore piacevule. A carne di i gammi hè fibru, è cù l'età acquista una tessitura rugosa.

Rècordi: in i ghjovani funghi, sò oculati sottu una coperta, anu un tintu giallu. In l'età adulta, diventanu marroni o ocra.

Totale di a stagione: u tempu quandu i funghi di vaghjimu sò colti dipende da e cundizioni climatichi di a regione. Di solitu questu hè a mità d'aostu, è u piccu di cullizzioni si trova in settembre.

Comestibilità: fungo comestible.

Prupagazioni: cresce in tuttu u Nostru Paese nantu à i tronchi d'arburi morti è di ceppi putriti.

[ »wp-content/plugins/include-me/ya1-h2.php»]

Quandu raccoglie i funghi di l'autunno (Armillaria lutea)

Nome latinu: Lute armillare

Sort by: Oleander Armillaria.

Famiglia: Physalacrie.

Sinonimi: Armillaria Bulbosa, Inflata.

Quandu i funghi di vaghjimu sò cullati è una descrizzione di funghiQuandu i funghi di vaghjimu sò cullati è una descrizzione di funghi

Hà: diametru da 2,5 à 10 cm. À a ghjovana età, u fungo hà un cappucciu largu cònicu cù i bordi turnati, poi diventa più densu è i bordi cascanu. Hè marrone scuru in prima, giallu giallu cù l'età. Nantu à a superficia ci sò numerosi scali cunichi chì persiste ancu in l'adulti.

Gamba: forma cilindrica cù un ispessimentu in forma di club versu a basa. A "falda" hè membranosa, bianca, chì poi si rompe.

Quandu i funghi di vaghjimu sò cullati è una descrizzione di funghiQuandu i funghi di vaghjimu sò cullati è una descrizzione di funghi

Pulpa: culore biancu cù un odore di casgiu sgradevule.

Rècordi: frequenti, turnendu marroni cù l'età.

Totale di a stagione: u tempu quandu avete bisognu di cullà i funghi di vaghjimu grossi cumencia da a mità di settembre à a fini d'ottobre.

Comestibilità: fungo comestible.

Prupagazioni: hè un saprofitu è ​​cresce nantu à l'erba putenza, i ceppi in putrefazione è i tronchi d'arburu.

Lascia un Audiolibro