Chì hè a funzione di a barriera hematoencefalica?

Chì hè a funzione di a barriera hematoencefalica?

U cervellu hè siparatu da u restu di u corpu da a barrera sangue-cervellu. Cumu i virus attraversanu a barriera sangue-cervellu per accede à u sistema nervu cintrali? Cumu funziona a barriera di u sangue di u cervellu?

Cumu definisce a barriera sangue-cervellu?

A barriera sangue-cervellu hè una barriera altamente selettiva chì a funzione principale hè di separà u sistema nervu cintrali (CNS) da u sangue. U so miccanisimu permette di cuntrullà strettamente i scambii trà u sangue è u compartment cerebral. A barriera sangue-cervellu dunque isola u cervellu da u restu di u corpu è li furnisce un ambiente specificu, sfarente di l'ambiente internu di u restu di u corpu.

A barriera sangue-cervellu hà proprietà di filtrazione speciale chì li permettenu di prevene sustanzi straneri potenzialmente tossichi da entra in u cervellu è a spina.

Chì ghjè u rolu di a barriera di u sangue-cervellu ?

Sta barriera emoencefalica, grazia à u so filtru altamente selettivu, pò permette u passaghju di l'acqua, certi gasi è molécule liposolubili per diffusione passiva, è ancu u trasportu selettivu di molécule cum'è glucose è aminoacidi chì ghjucanu un rolu. cruciali in a funzione neuronale è impediscenu l'entrata di potenziali neurotossine lipofili, attraversu un mecanismu di trasportu attivu mediatu da glicoproteina.

L'astrociti (aiutanu à mantene l'ambiente chimicu è elettricu fornendu nutrienti necessarii à u cervellu è sguassate i so rifiuti) sò essenziali per creà sta barrera.

A barriera sangue-cervellu prutege u cervellu contr'à e tossine è i messageri chì circulanu in u sangue.

Inoltre, stu rolu hè duppiu, perchè impedisce ancu l'ingressu di molécule per scopi terapeutichi.

Chì sò e patologii ligati à a barriera sangue-cervellu

Certi virus ponu sempre passà sta barriera per u sangue o per u trasportu "assonale retrogradu". I disordini di a barriera sangue-cervellu sò causati da diverse malatie.

Malatie neurodegenerative

A causa di a so funzione essenziale in u mantenimentu di l'omeostasi cerebrale, a barriera sangue-cervellu pò ancu esse l'iniziu di certe malatie neurologiche cum'è e malatie neurodegenerative è lesioni cerebrali cum'è a malatia d'Alzheimer (AD), ma chì fermanu assai rari. .

Diabetes mellitus

Altre malatie, cum'è a diabetes mellitus, anu ancu un impattu negativu nantu à u mantenimentu di a barrera sangue-cervellu.

Altre patologie

L'altri patologii, invece, interferiscenu cù a funzione di l'endoteliu da l'internu, vale à dì, tutta a barrera sangue-cervellu hè dannata da l'azzioni da a matrice extracellular.

In cuntrastu, una quantità di malatie cerebrali si manifestanu da u fattu chì certi patogeni ponu attraversà a barrera di u sangue-cervellu causannu infizzioni cerebrali chì sò malatie devastanti accumpagnate da alta mortalità o in sopravviventi di sequele neurologiche severi. Questi includenu, per esempiu, una varietà di microorganismi patogeni, batteri, fungi, virus HI, virus T-lymphotropic umanu 1, virus di u Nilu Occidentale è batteri, cum'è Neisseria meningitidis o Vibrio cholerae.

In l'esclerosi multipla, i "patogeni" sò cellule di u sistema immune di u corpu chì attraversanu a barrera sangue-cervellu.

E cellule metastatiche attraversanu bè a barrera sangue-cervellu in certi tumuri non-cerebrali è ponu causà metastasi in u cervellu (glioblastoma).

Chì trattamentu?

L'amministrazione di trattamenti à u cervellu attraversendu a barriera sangue-cervellu hè un veru viaghju perchè impedisce ancu l'accessu di droghe, in particulare quelli chì anu una grande struttura moleculare, à l'area chì deve esse trattata.

Certi droghe cum'è Temozolomide, usati per cumbatte u glioblastoma, anu e proprietà chimiche è fisiche chì permettenu di passà a barrera è ghjunghje à u tumore.

Una di e pussibulità esplorate in un tentativu di eliminà stu prublema hè di implementà tecniche chì ponu penetrà meccanicamente a barrera sangue-cervellu.

A barriera sangue-cervellu hè una barriera significativa per u trattamentu, ma a ricerca hè in corso.

Estudiantina

U primu pruduttu di cuntrastu sviluppatu per a MRI hè u gadolinium (Gd) è dopu Gd-DTPA77, chì hà permessu di ottene MRI più avanzati per u diagnosticu di e ferite lucali di a barrera sangue-cervellu. A molécula di Gd-DTPA hè assai impermeable per attraversà una barriera sanguigna-cerebrale sana.

Altri meccanismi di imaging

L'usu di "tomografia di emissione di un fotonu" o "tomografia di emissione di positroni".

I difetti in a barriera di u sangue di u cervellu ponu ancu esse valutati da a diffusione di media di cuntrastu adattatu cù a tomografia computerizzata.

Lascia un Audiolibro