Chì hè u traumu di a testa?

Chì hè u traumu di a testa?

Se l'espressione "trauma di a testa" (TC) currisponde letteralmente à un scossa per u craniu, qualunque sia a so intensità, in termini medichi, u trauma di a testa currisponde à un scossa chì l'intensità causa una disturbazione di a cuscenza, ancu brevemente. . Parechje circustanze di vita ponu purtà à un traumu di testa (sport, prufessiunale, accidente di vittura o di strada publica, incidenti domestichi, assaltu, caduta, colpu in testa, arma da focu, ecc.).

CERTI CONCEPTI ESSENZIALI

  • Inerzia cerebrale

U traumu di a testa pò esse leve o severu, cù tutti l'intermediari pussibuli. A so gravità dipende da l'esistenza di lesioni intracerebrali o da l'esistenza di un ematoma extra-cerebrale, sanguinamentu situatu trà u cranu è u cervellu. Da un puntu di vista funziunale, u dannu cerebrale hè legatu à i meccanismi di accelerazione-decelerazione (i più periculosi) rispunsevuli di e forze di stiramentu, frantumazione è cesoia in u cervellu stessu. Queste forze ponu allungà i neuroni (cellule cerebrali) è e so estensioni axonali ("cavi"). Infatti, u cervellu pesante di quasi 1400 grammi hà a so propria inerzia, soprattuttu perchè ùn hè micca attaccatu direttamente à l'ossu di u cranu. In un impattu abbastanza viulente, u cervellu colpisce l'internu di u craniu avanti è indietro, o à i lati, cum'è u corpu umanu sottumessu à accelerazione o decelerazione improvvisa, cum'è un accidente frontale in una vittura. . I dui meccanismi sò spessu associati da un fenomenu di colpu è calciu.

  • Perda iniziale di a cuscenza

Equivalente à un knockout, una grande scossa di u cervellu causerà stupore cerebrale, responsabile di a perdita di cuscenza, è prubabile di scatenà danni cerebrali o un ematoma. In generale, più u ritornu di a cuscenza hè più veloce, più grande sò e possibilità di un ritornu à a normalità senza effetti dopu. D'altra parte, una perdita profonda è durabile di cuscenza hè più preoccupante è pò currisponde à l'esistenza di danni cerebrali. Tuttavia, un rapidu ritornu à a normalità ùn hè micca sufficiente per scartà formalmente l'esistenza di una ferita cerebrale. Di cunsiguenza, ogni perdita iniziale di cuscenza in u cuntestu di un traumu deve esse cunsiderata cum'è un segnu di serietà, finu à a prova contraria, è porta à un monitoru clinicu strettu, ancu in assenza di danni cerebrali visibili à u paziente. CT scan o MRI. Ma attenzione, l'assenza di perdita iniziale di cuscenza ùn pò esse cunsiderata cum'è a marca di un TC benignu. Infatti, secondu un grande studiu, sta perdita iniziale di cuscenza pò mancà in 50 à 66% di i casi induve u scanner trova una lesione intracranica.

  • Frattura caccia

A gravità di una ferita di a testa ùn dipende micca solu se esiste o micca una frattura di u cranu. Chjaramente, una frattura visibile nantu à a radiografia ùn deve micca esse l'unicu parametru di gravità di un traumu di testa, chì hè per quessa chì ùn hè micca realizatu sistematicamente. In effetti, se a frattura di u cranu mostra un traumu severu, sufficiente per rompe l'ossu, in sè ùn richiede alcun trattamentu particulare eccettu l'analgesici per calmà u dolore. Si pò dunque soffre di una frattura di u cranu senza alcun dannu cerebrale assuciatu o ematoma. Si pò ancu soffre di un ematoma intracranicu seriu, è questu, in mancanza di frattura di u cranu. Certi anu ancu cunsideratu chì a frattura currisponde à a dissipazione di l'onda di scossa chì svanirà in a superficia invece di sparghje in u cervellu, pruteggendu cusì e strutture cerebrali sottostanti, cum'è a cunchiglia. d'un ovu. Tuttavia, l'osservazione di una linea di frattura, in particulare à u livellu temporale, deve incuraghjà a prudenza per via di un risicu aumentatu di sviluppà un ematoma extra-durale (risicu multiplicatu per 25).

Parechji tippi di lesioni

  • Ematomi extracerebrali

Situati trà a faccia interna di u cranu è a superficia di u cervellu, questi ematomi extra-cerebrali currispondenu à e raccolte di sangue u più spessu ligate à a strappatura di i vasi venosi fini chì furniscenu e trè membrane chì avvolgenu u cervellu (i meningi) chì si trovanu ghjustu sottu l'ossu di u cranu. I fenomeni di accelerazione-decelerazione ponu causà queste lacrime. Queste trè meningi custituiscenu una prutezzione cerebrale chì hè insufficiente in casu di traumu significativu.

In pratica, distinguimu:

· U ematomi chjamati "subdurali", situatu trà duie meningi (l'aracnoide è a dura, a più esterna). Ligatu à a strappatura venosa o à e cunsequenze di una cuntusione cerebrale, l'hematoma subdurale pò accade subitu dopu à u traumu di a testa (immediatamente coma) o dopu. A chirurgia hè essenziale in a maggior parte di i casi quandu ci hè un risicu di compressione di u cervellu. Consiste à evacuà l'hematoma.

· U ematomi extra-durali, situatu trà a superficia interna di l'ossu di u cranu è a dura. Soprattuttu timpurali, ematomi extra-durali sò ligati à l'esistenza di una lesione di l'arteria meningea media. Con alcune eccezioni (ematoma extra-durale di volume assai chjucu è ben tolleratu da u paziente), stu tippu di ematoma richiede un interventu d'urgenza (trepanazione) destinatu à evacuà sta raccolta di sangue chì minaccia ancu di cumpressà u cervellu.

  • Lesioni intracerebrali

 

Includenu parechji tippi d'attacchi, lucali o diffusi, chì ponu esse assuciati è chì rendenu tutta a difficultà di a pronostica. Ogni traumu di a testa hè specificu.

Un traumu di a testa pò dunque esse accumpagnatu in una frazione di secondu secondu:

·       lam nantu à a superficia di u cervellu. Currispondenu à e ferite da u cuntattu di a superficia di u cervellu cù a faccia interna di l'ossu di u cranu, malgradu e meningi. E contusioni affettanu a parte anteriore di u cervellu è ancu a parte posteriore (scossa di ritornu) è a zona temporale. Hematoma, necrosi in u situ di sanguinamentu, edema o piccole emorragie nantu à a superficie di u cervellu sò pussibili.

·       Dannu à i neuroni, o danni assonali. In effetti, i dui strati assai distinti chì custituiscenu u cervellu è chjamati sostanze bianche (in u centru) è grisgiu (chì copre a sostanza bianca à l'esternu), ùn anu micca a stessa densità è dunque, un'inerzia diversa. Durante un impattu, a zona di separazione di i dui strati serà allungata o tondata, causendu danni à i neuroni chì passanu per ella.

O rinviata dopu parechji minuti o ore, da:

·       Edema, in altre parolle un accumulu d'acqua chì aumenterà a pressione in u cervellu è questu, intornu à a lesione in l'ore dopu l'accidentu, cù u risicu di sviluppà ipertensione intracranica è ripressione a massa di u cervellu da u latu oppostu (cusì- chjamatu sindromu "engagement").

·       Ischmia, assai temutu, in altre parolle una diminuzione di l'ossigenu in u tissutu cerebrale ligata à una diminuzione di vascularizazione, dopu l'accidentu o u sviluppu di edema compressivu. Una cascata di reazioni biochimiche pò purtà à a morte cellulare di i neuroni implicati.

·       Emorragie intracerebrali (ematomi)

Lascia un Audiolibro