Volkartia (Volkartia rhaetica)

Sistematica:
  • Dipartimentu: Ascomycota (Ascomycetes)
  • Subdivisione: Taphrinomycotina (Taphrinomycotaceae)
  • Classe: Taphrinomycetes
  • Sottoclasse: Taphrinomycetidae (Taphrinomycetes)
  • Ordine: Taphrinales (Taphrines)
  • Famiglia: Taphrinaceae (Taphrinaceae)
  • Genere: Volkartia (Volkartiya)
  • Type: Volkartia rhaetica (Volkartia)

Volkartia (lat. Volkartia rhaetica) hè un fungo unicu. Hè u solu fungus di u genus Volkartia. Questu hè un genus di fungi ascomycete (famiglia Protomycium). Stu fungus spessu parasita i pianti di u genus Skerda.

U genus Volkartia hè statu scupertu è misu in usu da R. Mair in u 1909, ma per un bellu pezzu era sinonimu di u genus Taphridium. Ma in u 1975, stu genus (è fungus) hè statu torna indipendente da Reddy è Kramer. In seguitu hè statu accettatu di include in questu genus alcuni altri fungi chì prima appartenevanu à Taphridium.

Volkarthia hè cunsideratu un parasite. U fungus provoca spots scuri nantu à e foglie di una pianta affettata da Volcarthia. U fungu stessu hè generalmente situatu in i dui lati di a foglia. Volkarthia hà un culore grisgiu-biancu è occupa una parte abbastanza grande di a foglia di a pianta.

Uni pochi parolle nantu à a struttura interna di u fungus.

I celluli ascogeni creanu una strata d'ordine altamente cellulare sottu à l'epidermisa. Di solitu sò sferichi, a dimensione hè 20-30 microns. Crescenu cum'è synasci, ùn ci hè micca un periodu di dorme. Hè l'apparizione di synascos chì hè una caratteristica distintiva chì ci permette di separà Volkarthia da i fungi di u genus Tafridium. U locu di e cellule ascogenous pò esse cunsideratu cum'è una diferenza trà stu fungus è rapprisintanti di protomyces, in quale i celluli sottu à l'epidermisa sò spargugliati. Pò esse aghjuntu chì in i protomyces, a furmazione di synasces si faci dopu à un periudu dorme. Se parlemu di synasces, allora in Volcarthia sò cilindrichi, a so dimensione hè di circa 44-20 µm, u grossu di a cunchiglia incolore hè di circa 1,5-2 µm.

Spore, cum'è a cunchiglia, sò incolori, 2,5-2 µm in grandezza, tonda o ellissoidale in forma, ponu esse dritte o curve. L'ascospores sò spessu furmati digià in u stadiu di cellula ascogenous. I spori tendenu à cultivà u miceliu dopu chì u periodu di dorme hè finitu.

Ce champignon parasite généralement Crepis blattarioides ou d'autres espèces de skerda similaires.

U fungu si trova in Germania, Francia, Svizzera è Finlandia, è si trova ancu in Altai.

Lascia un Audiolibro