Frusta venata (Pluteus phlebophorus)
- Divisione: Basidiomycota (Basidiomycetes)
- Suddivisione: Agaricomycotina (Agaricomycetes)
- Classe: Agaricomycetes (Agaricomycetes)
- Sottoclasse: Agaricomycetidae (Agaricomycetes)
- Ordine: Agaricales (Agaric o Lamellar)
- Famiglia: Pluteaceae (Pluteaceae)
- Genere: Pluteus (Pluteus)
- Type: Pluteus phlebophorus (pluteus venoso)
- Agaricus phlebophorus
- Pluteus chrysophaeus.
Pluteus venatu (Pluteus phlebophorus) hè un fungus chì appartene à a famiglia Pluteev è u genus Plyutei.
U corpu di fruttu di a frusta venosa (Pluteus phlebophorus) hè custituitu da un troncu è un capu. U diametru di u caprettu varieghja trà 2-6 cm. Pò esse in forma cònica o protruding, hà un tuberculu in cima, è hà carne fina. A superficia di u caprettu hè matte, coperto cù una reta di arrughe (chì pò ancu esse situata radialmente o ramificata). In a parti cintrali di u caprettu, i arruganti sò più notevuli. I bordi di u caprettu sò ancu, è u so culore pò esse marrone affumicatu, marrone scuru o marrone ambra.
L'hymenophore lamellare hè custituitu di latti larghi liberamente è spessu situati. In u culore, sò rosati o bianchi-rosa, anu bordi rosa pallidu.
A gamba di a frusta venosa hà una forma cilindrica, situata in u centru di u capu. A so lunghezza hè 3-9 cm, è u so diametru hè 0.2-0.6 cm. In i corpi di frutti ghjovani hè cuntinuu, in i funghi maturi diventa cavu, un pocu più largu à a basa. A superficia à u troncu hè bianca, sottu hè grisa-gialla o simpricimenti grisa, cù fibri longitudinali, coperto cù picculi villi bianchi.
A polpa di funghi hè bianca quandu hè dannata ùn cambia u so culore. Havi un odore disgraziatu è un gustu agru. U culore di u polu di spore hè rosa, i resti di a tappa di a terra sò assenti nantu à a superficia di u corpu fruttu.
I spori di a frusta venosa (Pluteus phlebophorus) anu a forma di una larga ellissi o ovu, sò lisci à u toccu.
Frusta venata (Pluteus phlebophorus) appartene à i saprotrofi, cresce nantu à stumps d'arbureti caduti, residui di lignu, boschi caducifichi è terreni. Si trova in parechji paesi europei, cumpresi i Baltici, l'Isule Britanniche, l'Ucraina, a Bielorussia, l'Asia, Georgia, Israele, l'America di u Sud è di u Nordu, l'Africa di u Nordu. U fruttu in latitudini temperate sittintriunali principia in u ghjugnu è cuntinueghja finu à a mità d'uttrovi.
Conditionally comestible (sicondu certi fonti - inedible) mushroom. Questa spezia hè stata pocu studiata.
U pluteus venoso (Pluteus phlebophorus) hè simile à l'altri tipi di pluteus, nanu (Pluteus nanus) è culurati (Pluteus chrysophaeus). I diffirenzii trà elli si trovanu in e strutture microscòpichi è e caratteristiche di u capu.
Assente.