Atrocità di l'ingegneria genetica

Sembra chì l'abitudine di tumbà l'esseri viventi è dopu manghjalli ùn hà micca limiti. Puderete pensà chì e centinaie di milioni d'animali chì sò macellati in u Regnu Unitu ogni annu sò abbastanza per preparà una varietà di delizie alimentarii per qualcunu, ma certi pirsuni ùn sò mai soddisfatti di ciò chì anu è sò sempre à circà qualcosa di novu per i so feste. .

À u tempu, più è più animali esotici appariscenu in i menu di i ristoranti. Avà si ponu digià vede struzzi, emù, quaglie, alligatori, canguri, faraone, bisonti è ancu cervi. Prestu ci sarà tuttu ciò chì pò marchjà, arrampicà, saltà o vola. Unu à unu, pigliemu l'animali da a natura è li ingabbiamu. I criaturi cum'è l'struzzi, chì campanu in colonie di famiglia è currianu liberamente nantu à a prateria africana, sò cullati in picculi stagni brutti in a Gran Bretagna fridda.

Da u mumentu chì a ghjente decide di pudè manghjà un animali particulari, u cambiamentu principia. Di colpu, ognunu s'interessa à a vita di l'animali - cumu è induve vive, ciò chì manghja, cumu si riproduce è cumu mori. È ogni cambiamentu hè per u peghju. U risultatu finali di l'intervenzione umana hè di solitu una criatura sfurtunata, instinti naturali, chì a ghjente hà pruvatu à affucà è distrughje. Cambiemu l'animali tantu chì eventualmente ùn ponu mancu riproduce senza l'aiutu di l'omu.

A capacità di i scientisti di cambià l'animali cresce ogni ghjornu. Cù l'aiutu di l'ultimi sviluppi tecnichi - l'ingenieria genetica, u nostru putere ùn hà micca limiti, pudemu fà tuttu. L'ingegneria genetica tratta di cambiamenti in u sistema biologicu, animali è umanu. Quandu si vede u corpu umanu, pò pare stranu chì hè un sistema tutale urdinatu, ma in fattu hè. Ogni freckle, ogni mole, altezza, culore di l'ochji è di i capelli, u numeru di dita è dita di i pedi, tutti parte di un mudellu assai cumplessu. (Spergu chì questu hè chjaru. Quandu una squadra di custruzzione vene à un pezzu di terra per custruisce un grattacieli, ùn dicenu micca: "Avete principiatu in quellu angulu, custruiremu quì, è vedemu ciò chì succede". Hanu prughjetti induve tuttu hè statu travagliatu prima di l'ultimu vitu.) In modu simili, cù l'animali. Eccettu chì per ogni animali ùn ci hè micca un pianu o prughjettu, ma milioni.

L'animali (è l'omu ancu) sò custituiti da centinaie di milioni di cellule, è in u centru di ogni cellula hè un nucleu. Ogni nucleu cuntene una molécula di DNA (acidu desossiribonucleicu) chì porta infurmazione nantu à i geni. Sò u pianu propiu per creà un certu corpu. Hè teoricamente pussibule di cultivà un animale da una sola cellula cusì chjuca chì ùn pò mancu esse vistu à l'occhiu nudu. Comu sapete, ogni zitellu principia à cresce da a cellula chì si trova quandu un sperma fecunda un ovu. Sta cellula hè custituita da una mistura di geni, a mità di quali appartene à l'ovu di a mamma, è l'altra mità à u sperma di u babbu. A cellula principia à dividisce è crescenu, è i geni sò rispunsevuli di l'apparizione di u zitellu nascutu - a forma è a dimensione di u corpu, ancu per a rata di crescita è di sviluppu.

In novu, hè teoricamente pussibule di mischjà i geni di un animale è i genesi di l'altru per pruduce qualcosa trà. Dighjà in u 1984, i scientisti di l'Istitutu di Fisiologia Animale, in u Regnu Unitu, puderanu creà qualcosa trà una capra è una pecura. In ogni casu, hè più faciule per piglià picculi segmenti di DNA o un genu da un animale o pianta è aghjunghje à un altru animale o pianta. Un tali prucedimentu hè fattu à u principiu di l'urìgine di a vita, quandu l'animali ùn hè micca assai più grande di un ovu fecundatu, è mentre cresce, u novu genu diventa parte di questu animali è cambia gradualmente. Stu prucessu di ingegneria genetica hè diventatu un veru affari.

Campagne internaziunali enormi spende miliardi di lire in a ricerca in questa zona, soprattuttu per sviluppà novi tipi di cibo. Primu "alimenti geneticamente modificati" cumincianu à apparisce in i magazzini di u mondu. In u 1996, l'appruvazioni hè stata data in u Regnu Unitu per a vendita di purè di tomate, oliu di colza è levitu di pane, tutti i prudutti genetichi. Ùn sò micca solu i magazzini di u Regnu Unitu chì anu bisognu di furnisce infurmazioni nantu à quali cibi sò stati geneticamente modificati. Allora, teoricamente, pudete cumprà una pizza chì cuntene tutti i trè cumpunenti nutrizionale sopra, è ùn sapete mai.

Ùn sapete ancu s'è l'animali avianu da soffre per pudè manghjà ciò chì vulete. In u cursu di a ricerca genetica per a produzzione di carne, certi animali anu da soffre, crede. Una di e prime catastrofi cunnisciute di l'ingenieria genetica era una disgrazia criatura in America chjamata u porcu di Beltsville. Hè suppostu esse un porcu super carne, per ch'ellu cresce più veloce è esse più grassu, i scientisti anu introduttu un genu di crescita umana in u so DNA. E anu criatu un porcu grossu, sempre in u dulore. U porcu di Beltsville hà avutu l'artrite crònica in i so membri è ùn pudia arrampicà solu quandu vulia marchjà. Ùn pudia stà è passava a maiò parte di u so tempu stendu, soffrendu di un gran numaru di altre malatie.

Questu hè l'unicu disastru spirimintali chjaru chì i scientisti anu permessu à u publicu di vede, altri porchi eranu implicati in questu esperimentu, ma eranu in un statu cusì disgustu chì sò stati tenuti daretu à e porte chjuse. ОTuttavia, a lezione di porcu di Beltsville ùn hà micca firmatu l'esperimenti. À u mumentu, i scientifichi genetichi anu creatu un super mouse, duie volte di grandezza di un roditore ordinariu. Stu mouse hè statu creatu da inserisce un genu umanu in l'ADN di u topu, chì hà purtatu à u rapidu crescita di e cellule cancerose.

Avà i scientisti facenu i stessi esperimenti nantu à i porchi, ma postu chì a ghjente ùn vole micca manghjà carne chì cuntene u genu di u cancer, u genu hè statu rinominatu u "genu di crescita". In u casu di a vacca blu belga, l'ingegneri genetichi anu truvatu un genu rispunsevuli di l'aumentu di a massa musculare è a radduppiò, cusì pruduce vitelli più grossi. Sfurtunatamente, ci hè un altru latu, e vacche nascite da questu esperimentu anu cosce più fini è una pelvis più stretta di una vacca normale. Ùn hè micca difficiule di capisce ciò chì succede. Un vitellu più grande è un canale di nascita strettu facenu u parto assai più doloroso per a vacca. In fondu, e vacche chì anu subitu cambiamenti genetichi ùn sò micca capaci di dà nascita à tuttu. A suluzione à u prublema hè una cesarean.

Questa operazione pò esse realizatu ogni annu, qualchì volta per ogni nascita è ogni volta chì a vacca hè tagliata aperta sta prucedura diventa più è più dolorosa. In fine, u cuteddu ùn taglia micca a pelle ordinaria, ma u tissutu, custituitu di cicatrici chì duranu più longu è più difficiuli di guarì.

Sapemu chì quandu una donna sottumette cesarean ripetuti (per furtuna, questu ùn succede micca spessu), diventa una operazione dolorosa. Ancu i scientisti è i veterinari accunsenu chì a vacca blu belga hè in u dulore severu - ma l'esperimenti cuntinueghjanu. Ancu esperimenti più straneri sò stati fatti nantu à vacche marroni svizzere. Ci hè statu chì sti vacchi anu un difettu geneticu chì pruvucarà u sviluppu di una malatia cerebrale speciale in questi animali. Ma curiosamente, quandu sta malatia principia, e vacche dà più latte. Quandu i scientisti anu scupertu u genu chì hà causatu a malatia, ùn anu micca usatu novi dati per curà - eranu cunvinti chì, se a vacca soffre di a malatia, pruducerà più latti.. Terribile, ùn hè micca?

In Israele, i scientisti anu scupertu in i pollastri un genu rispunsevuli di l'absenza di piume nantu à u collu è un genu rispunsevuli di a so prisenza. Cunducendu diversi esperimenti cù questi dui geni, i scientisti anu criatu un ucellu chì ùn hà quasi piuma. E poche piume chì sò questi acelli ùn pruteghja mancu u corpu. Perchè? Cusì chì i pruduttori ponu suscitarà uccelli in u desertu di Negev, sottu à i raghji di u sole scorching, induve a temperatura righjunghji 45C.

Chì altru divertimentu hè in tenda? Certi di i prughjetti ch'e aghju intesu parlà includenu a ricerca per l'allevamentu di porchi senza capelli, l'esperimenti per l'allevamentu di galline d'incubatori senza ali per mette più galline in una gabbia, è u travagliu per allevà bovini asessuali, etc. i stessi vegetali cù genesi di pisci.

I scientisti insistenu nantu à a sicurità di stu tipu di cambiamentu in a natura. In ogni casu, in u corpu di un animali cusì grande cum'è un porcu cuntene milioni di genes, è i scientisti anu studiatu solu un centu di elli. Quandu un genu hè cambiatu o un genu da un altru animali hè intruduttu, ùn si sà cumu reagiscenu l'altri geni di l'organismu, si pò solu prupona ipotesi. È nimu pò dì quantu prestu e cunsequenze di tali cambiamenti seranu visibili. (Hè cum'è i nostri custruttori fittizi chì scambianu l'azzaru per u legnu perchè pare megliu. Pò esse o ùn pò micca mantene l'edificiu!)

Altri scientisti anu fattu alcune previsioni alarmanti nantu à induve sta nova scienza puderia guidà. Qualchidunu dicenu chì l'ingenieria genetica puderia creà malatie completamente novi contr'à e quali ùn simu immune. Induve l'ingenieria genetica hè stata aduprata per cambià e spezie d'insetti, ci hè u risicu chì e novi spezie parassiti ponu emerge chì ùn ponu esse cuntrullati.

L'imprese internaziunali sò rispunsevuli di fà stu tipu di ricerca. Si dice chì in u risultatu averemu un alimentu più frescu, più savurosu, più variatu è forse ancu più prezzu. Qualchidunu sustene ancu chì serà pussibule alimentà tutte e persone chì murenu di fami. Questu hè solu una scusa.

In u 1995, un rapportu di l'Organizazione Mondiale di a Salute hà dimustratu chì ci hè digià abbastanza manciari per alimentà tutte e persone di u pianeta, è chì per una ragione o per l'altra, ragioni ecunomiche è pulitiche, a ghjente ùn hà micca abbastanza cibo. Ùn ci hè micca guarantisci chì i soldi investiti in u sviluppu di l'ingenieria genetica seranu utilizati per qualcosa altru ch'è u prufittu. I prudutti di l'ingegneria genetica, chì ùn averemu micca prestu, ponu purtà à un veru disastru, ma una cosa chì sapemu dighjà hè chì l'animali sò digià soffrenu per u desideriu di e persone di pruduce a carne più prezzu pussibule.

Lascia un Audiolibro