Urticaria: ricunnosce un attaccu di urticaria
Definizione di urticaria
L'urticaria hè una eruzione cutanea chì hè carattarizata da prurizzioni è l'apparizione di macchie rosse rialzate ("papules"), chì s'assumiglia à puntu di ortica (a parolla urticaria vene da u latinu). urtica, chì significa ortica). L'urticaria hè un sintumu piuttostu chè una malatia, è ci sò parechje cause. On distingue :
- urticaria aguda, chì si manifesta in una o più recidive chì duranu da uni pochi di minuti à uni pochi d'ore (è pò riapparissi annantu à parechji ghjorni), ma prugressu per menu di 6 simane;
- urticaria crònica, chì risultatu in attacchi ogni ghjornu o più, prugressu per più di 6 simane.
Quandu l'attacchi d'urticaria sò recurrenti ma micca cuntinui, hè chjamatu urticaria recidivante.
I sintomi di l'attaccu di i bugni
L'urticaria si traduce in l'occurrence di:
- papule rialzate, s'assumiglia à l'ortica, rosati o rossi, variendu in grandezza (pochi millimetri à parechji centimetri), più spessu apparsu nantu à i braccia, i gammi o u troncu;
- prurito (pruritus), à volte assai intensu;
- in certi casi, gonfiore o edema (angioedema), soprattuttu affettendu a faccia o l'estremità.
Di genere, i bugni sò fugaci (duranu da uni pochi di minuti à uni pochi d'ore) è si ne vanu da sè senza lascià cicatrici. In ogni casu, altre ferite pò ripiglià è l'attaccu pò persiste per parechji ghjorni.
In certi casi, altri sintomi sò assuciati:
- frebba muderata;
- dolore abdominal o prublemi digestivu;
- dolore in articulazione.
Persone in periculu
Qualchese pò esse propensu à l'urticaria, ma certi fatturi o malatie ponu fà più prubabile.
- u sessu feminile (e donne sò più affettate chè l'omi3);
- fattori genetichi: in certi casi, i manifestazioni si prisentanu in i zitelli o zitelli, è ci sò parechji casi d'urticaria in a famiglia (urticaria friddu familiale, sindromu di Mückle è Wells);
- anormalità di u sangue (cryoglobulinemia, per esempiu) o una carenza in certi enzimi (C1-esterase, in particulare) 4;
- certe malatie sistemiche (cum'è tiroidite autoimmune, connectivitis, lupus, linfoma). Circa 1% di l'urticaria crònica sò assuciati cù malatie sistemiche: ci sò tandu altri sintomi5.
Cursuri di Risk
Diversi fattori ponu innescà o aggravà l'evuluzioni (vede Cause). I più cumuni sò:
- piglià certi medicazione;
- cunsumu eccessivu di alimenti ricchi di histamina o histamino-liberatori;
- esposizione à u friddu o u calore.
Quale hè affettatu da l'attacchi di l'urticaria?
Qualchese pò esse affettatu. Hè stimatu chì almenu u 20% di e persone anu urticaria aguda almenu una volta in a so vita, cù e donne più spessu affettate da l'omi.
In cuntrastu, l'urticaria crònica hè più rara. Cuncerna da 1 à 5% di a pupulazione1.
In parechji casi, e persone cun urticaria crònica sò affettati per parechji anni. Risulta chì u 65% di l'urticaria cronica persiste per più di 12 mesi, è u 40% persiste per almenu 10 anni.2.
Cause di a malatia
I miccanismi implicati in l'urticaria sò cumplessi è pocu cumpresi. Ancu l'attacchi di bugni aguti sò spessu dovuti à una allergie, a maiò parte di i bugni cronichi ùn sò micca allergii in origine.
Certi celluli chjamati mast cells, chì ghjucanu un rolu in u sistema immune, sò implicati in l'urticaria crònica. In e persone affettate, i mastociti sò più sensittivi è attivanu, attivendu è liberendu l'istamina3, riazzioni inflammatory inappropriate.
I sfarenti tippi di urticaria
Urticaria acuta
Mentre i miccanismi ùn sò micca bè capitu, hè cunnisciutu chì i fatturi ambientali ponu aggravà o innescà l'urticaria.
In quasi 75% di i casi, l'attaccu di urticaria aguda hè attivatu da fatturi specifichi:
- una droga provoca a convulsione in 30 à 50% di i casi. Quasi ogni droga pò esse a causa. Pò esse un antibioticu, un anesteticu, aspirina, una droga antiinflamatoria non-steroidale, una droga per trattà a pressione di u sangue, un mediu di cuntrastu iodu, morfina, codeine, etc.;
- un alimentu riccu in istamina (furmagliu, pesci in conserve, salsiccia, aringhe affumicate, pumati, etc.) o chjamatu "istamina-liberante" (fragole, banane, ananas, noci, cioccolatu, alcolu, biancu d'ova, salumi, pesci, crostacei). …);
- cuntattu cù certi prudutti (lattice, cusmetichi, per esempiu) o piante / animali;
- esposizione à u fretu;
- esposizione à u sole o u calore;
- pressione o attritu di a pelle;
- una piccatura d'insettu;
- infezione concomitante (infezzione da Helicobacter pylori, hepatitis B, etc.). U ligame ùn hè micca bè stabilitu, però, è i studii sò contradictori;
- stress emozionale;
- intensu eserciziu fisicu.
Urticaria cronica
L'urticaria crònica pò ancu esse attivata da qualsiasi di i fatturi elencati sopra, ma in circa 70% di i casi, ùn si trova nisun fattore causativu. Questu hè chjamatu urticaria idiopatica.
Cursu è pussibuli cumplicazioni
L'urticaria hè una cundizione benigna, ma pò avè un impattu enormu nantu à a qualità di vita, soprattuttu quandu hè cronica.
In ogni casu, alcune forme di urticaria sò più preoccupanti cà l'altri. Questu hè chì i bugni ponu esse superficiali o prufundi. In u sicondu casu, ci sò gonfiore doloroso (edemas) di a pelle o di e mucosa, chì appariscenu principarmenti nantu à a faccia (angioedema), mani è pedi.
Sì stu edema affetta a laringe (angioedema), u prognosi pò esse periculosa per a vita perchè a respirazione diventa difficiule o ancu impussibile. Fortunatamente, stu casu hè raru.
L'opinione di u nostru duttore
In u quadru di a so dimarchja di qualità, Passeportsanté.net vi invita à scopre l'opinione di un prufessiunale sanitariu. U duttore Jacques Allard, medicu generale, vi dà u so parè nantu à uurticaria :
L'urticaria aguda hè una cundizione assai cumuni. Ancu se u pruritu (pruritu) pò esse fastidiosu, pò esse facilmente alleviatu cù antihistaminichi è i sintomi si vanu da sè stessu in ore o ghjorni a maiò parte di u tempu. S'ellu ùn hè micca u casu, o se i sintomi sò generalizati, difficiuli di suppurtà, o ghjunghje à a faccia, ùn esitò à vede u vostru duttore. U trattamentu cù corticosteroidi orali pò esse necessariu. Fortunatamente, l'urticaria crònica hè una malatia assai più rara è cumplessa chì l'urticaria aguda. In a maiò parte di i casi, i sintomi ponu sempre esse alleviati. Duttore Jacques Allard MD FCMFC |