cuntenutu
Trachè
A trachea (da u latinu inferiore trachia), hè un organu di u sistema respiratoriu, chì cunnessa u laringe à i bronchi.
Anatomia di a trachea
Position. Situata in a parte inferiore di u collu è in a parte superiore di u torace (1), a trachea hè u conduttu chì allarga a laringe. A trachea finisce à u livellu di a bifurcazione tracheale dendu origine à i dui bronchi principali, i bronchi principali di diritta è di manca (2).
struttura. Cù una lunghezza da 10 à 12 cm, a trachea hà una struttura fibro-cartilaginosa elastica. Hè cumpostu (2):
- nantu à i muri anteriore è laterale: da 16 à 20 anelli cartilaginosi, in forma di ferro di cavallu, è tessutu fibrosu situatu in i spazii trà l'anelli;
- nantu à u muru posteriore: di un tessutu connettivu-musculare chì cunnessa l'estremità di l'anelli.
Mucosu. L'internu di a trachea hè rivestitu di una membrana mucosa cumposta da 1 cellule secretori di mucus è cilia cilia.
Trachea è sistema respiratoriu
Funzione respiratoria. A trachea permette u passaghju di l'aria versu i bronchi.
Prutezzione pulmonare. A membrana mucosa chì riveste a trachea aiuta à prutege i pulmoni grazia à vari fenomeni (1):
- a secrezione di mucus permette di agglutinà e impurità presenti in l'aria ispirata
- l'espulsione di a polvere à l'esternu grazia à e cellule ciliate
Patologia è malatie di a trachea
Mal di gola. Più spessu d'origine virale, stu sintumu pò esse causatu da danni à a trachea, in particulare in u casu di tracheite.
Tracheite. Sta patologia benigna currisponde à l'infiammazione di a trachea. Hè u più spessu d'origine virale ma pò ancu esse di origine batterica o allergica. Sta cundizione pò cumparisce in una forma acuta o persiste in una forma cronica. I sintomi di tracheite sò tossi è à volte difficoltà à respirà.
Cancer di a trachea. Hè una forma rara di cancheru di a gola (3).
Trattamentu
Trattamentu medico. A seconda di a patologia diagnosticata, certe droghe ponu esse prescritte cum'è suppressanti per a tosse, anti-infiammatori o antibiotici.
Chimioterapia, radioterapia, terapia mirata. Sicondu u tipu di cancheru è a so prugressione, u trattamentu cù chimioterapia, radioterapia o terapia mirata pò esse implementatu.
A curazione chirurgica. Sicondu u stadiu di u tumore, a cirurgia pò esse realizata. Se necessariu, una protesi tubulare, più particularmente un stent, pò esse posta per mantene a trachea aperta (3).
Tracheotomia. In i casi i più gravi, st'intervenzione chirurgica si compone di un'apertura à u livellu di a laringe per permette u passaghju di l'aria è impedisce l'asfissia.
Esame di a trachea
Prufissura fisica. L'apparizione di u dulore in a trachea richiede prima un esame clinicu per valutà i sintomi è identificà e cause di u dolore.
Esame di imaging medicu. Un ultrasuone, un CT scan, o una MRI pò esse fatta per cunfirmà un diagnosticu.
Storia
In u 2011, a rivista medica The Lancet hà publicatu un articulu chì palesa u successu di un trasplante artificiale di trachea. Questa impresa hè stata realizata da una squadra svedese chì hà sviluppatu una trachea artificiale fatta à misura per un paziente cun cancru respiratoriu avanzatu. Sta trachea artificiale hè custituita da una struttura manometrica piantata di cellule staminali (4).