PSICOLOGIA

Quandu una persona hè scantatu, ùn pò esse ellu stessu. Rabbia, aggressione o ritirata in sè stessu sò signali di soffrenu, stress, ma micca una manifestazione di a so vera essenza. Cumu privà u stress di u putere nantu à voi? Ùn crede micca i vostri pensieri paura, dice u trainer Rohini Ross. Tuttu hà cuminciatu cù u fattu chì i topi apparsu in a casa di un maestru di yoga ...

Un ghjornu, u mo maestru di yoga, Linda, avia topi in casa soia. È hà decisu di purtà un gattu in casa da un refuggiu per risolve u prublema.

Ella hà sceltu quellu chì li piacia, è spiegò abbastanza seriamente à u ghjattu: u portanu in casa per travaglià. S'ellu faci u so travagliu male, turnarà à u rifugiu di gatti.

U ghjattu ùn paria micca capisce i so duveri. Quandu hè statu finalmente purtatu in casa, ùn solu ùn vulia micca catturà i topi, ma per un bellu pezzu ùn vulia micca lascià a so casa di gattu.

Ma invece di mandallu in un refuggiu, Linda s'innamora di u ghjattu è hà cuminciatu à piglià cura di ellu. Ùn li importava più ch'ellu ùn hà pigliatu i topi. Ella sentia simpatia per ellu, si dispiaceva quantu era timida, è l'accettava per quellu chì era.

Pigliò tempu è cura di u ghjattu per abituà à u novu locu è calmà. È tutti i so talenti felini li tornanu.

U ghjattu, intantu, s'hè abituatu, si sentia più cunfidendu. Cuminciò à esce in u corridor, dopu in u patiu - è un ghjornu, per a so sorpresa, turnò in casa cù un surci in bocca!

Quandu era purtatu da u refuggiu, era scantatu è ùn hà micca fiducia in nimu. Pigliò tempu è cura di u ghjattu per abituà à u novu locu è calmà. Quandu u so scantu passava, a so natura felina ghjunse à a superficia. È avà, s'ellu ùn hà micca pigliatu i topi, dorme nantu à u porch, o marchjò longu a fence, o rotulatu in l'erba - in generale, hà campatu a so vita à u massimu.

Quandu si sentia sicuru, divintò ellu stessu, un gattu ordinariu. È tutti i so talenti felini li tornanu.

Quandu noi l'omu avemu a paura, troppu spessu ùn agisce micca in cunfurmità cù a nostra natura, cù u nostru veru «I».

U nostru cumpurtamentu pò cambià, da gaffes sottili cum'è loquaceness, slips di a lingua, è i muvimenti imbarazzati, à recidive induve perdemu di colpu u nostru temperamentu, dimustrà l'aggressione è commettemu viulenza.

Qualunque sia queste manifestazioni ponu esse, tutte tistimunieghjanu a nostra soffrenza è ùn ci mostranu micca cum'è simu veramente.

Aghju avutu sperienza di travaglià cù quelli chì anu fattu viulenza domestica. Eru sempre maravigliatu di cumu anu vistu ciò chì succede in u mumentu chì anu fattu u crimine.

È à u stessu tempu, aghju capitu perchè in quellu mumentu percivevanu tuttu cusì. Senza ghjustificà à u minimu, aghju capitu chì in e circustanze è cù a listessa percepzione di a situazione, puderia avè sceltu u stessu cumpurtamentu cum'è elli.

In i mo attelli, insegnu à e persone chì pudete sperimentà menu stress si capisce una cosa impurtante. U stress vene sempre quandu avemu fiducia in e nostre paure è lasciamu chì e nostre insicurezze è e paure ripiglià.

Pò sembrà chì sò stressatu per via di a grande quantità di travagliu, ma in fattu sò stressatu perchè aghju paura di ùn esse capace di affruntà.

Ùn importa micca quantu aghju pianificatu in u mo calendariu di casi, ùn aghju micca paura di u calendariu stessu, ma di i mo pinsamenti. È ancu s'è aghju assai tempu liberu, seraghju stressatu.

A cosa più impurtante hè di ùn identificà micca cù e vostre paure è di ùn lascià micca guvernà a vostra vita. Quandu capiscenu a natura di sti paure - chì sò solu i nostri pinsamenti, micca a realità - perderanu u so putere nantu à noi. Riturneremu à a nostra natura umana, à u nostru statu naturali di pace, amore è equanimità.


À propositu di l'autore: Rohini Ross hè un coach è un ospite di prugrammi anti-stress.

Lascia un Audiolibro