cuntenutu
Teratoma
U terminu teratoma si riferisce à un gruppu di tumuri cumplessi. E forme più cumuni sò u teratoma ovariu in e donne è u teratoma testiculare in l'omi. A so gestione cunsiste principalmente in a rimozione di u tumore per chirurgia.
Chì ghjè u teratoma?
Definizione teratoma
I Teratomi sò tumori chì ponu esse benigni o maligni (cancerosi). Si dice chì sti tumori sò germinali perchè si sviluppanu da cellule germinale primordiali (cellule chì producenu gameti: spermatozoi in l'omi è ova in e donne).
E duie forme più cumune sò:
- teratoma ovariu in donne;
- teratoma testiculare in l'omi.
Tuttavia, i teratomi ponu cumparisce ancu in altre zone di u corpu. Pudemu distingue in particulare:
- teratoma sacrococcigiale (trà e vertebre lombari è u coccige);
- teratoma cerebrale, chì si manifesta principalmente in l'epifisi (glàndula pineale);
- teratoma mediastinu, o teratoma di u mediastinu (regione di u pettu situata trà i dui pulmoni).
Classificazione di i teratomi
I Teratomi ponu esse assai diversi. Certi sò benigni mentre chì altri sò maligni (cancerosi).
Trè tippi di teratomi sò definiti:
- teratomi maturi chì sò tumori benigni cumposti di tessuti ben differenziati;
- teratomi immaturi chì sò tumori maligni cumposti di tissutu immaturi chì s'assumiglia sempre à u tissutu embrionale;
- teratomi monodermichi o specializati chì sò forme rare chì ponu esse benigne o maligne.
Cause di teratomi
I Teratomi sò carattarizati da u sviluppu di tessuti anormali. L'origine di stu sviluppu anormale ùn hè ancu stata stabilita.
E persone affettate da i teratomi
I Teratomi rapprisentanu 2 à 4% di i tumori in i zitelli è i ghjovani adulti. Riprisentanu 5 à 10% di i tumori testiculari. In e donne, i teratomi cisti maturi rapprisentanu u 20% di i tumori ovariani in adulti è u 50% di i tumori ovariani in i zitelli. U teratoma cerebrale conta per 1 à 2% di i tumori cerebrali è l'11% di i tumori di i zitelli. Diagnosticatu prima di a nascita, u teratoma sacrococcigiale pò influenzà finu à 1 in 35 neonati.
Diagnosticu di teratomi
U diagnosticu di teratomi hè generalmente basatu annantu à l'imaging medicale. Tuttavia, esistenu eccezioni secondu a situazione di u teratoma è u so sviluppu. E analisi di sangue per i marcatori tumorali ponu, per esempiu, esse effettuati in certi casi.
Sintomi di teratomi
Alcuni teratomi ponu passà inosservati mentre altri causeranu un disagiu significativu. I so sintomi dipendenu micca solu da a so forma ma ancu da u so tippu. I paragrafi sottu danu uni pochi d'esempii ma ùn coprenu micca tutte e forme di teratomi.
Gonfiore pussibule
Alcuni teratomi ponu manifestà cum'è gonfiore di a zona affetta. Per esempiu, un aumentu di u vulume testiculare pò esse osservatu in u teratoma testiculare.
Altri segni assuciati
In più di u pussibile gonfiore in certi lochi, un teratoma pò induce altri sintomi cum'è:
- dulore abdominale in u teratoma ovariu;
- disconfort respiratoriu quandu u teratoma hè lucalizatu in u mediastinu;
- disordini urinarii o stinzia quandu u teratoma hè lucalizatu in a regione di u coccige;
- mal di testa, vomitu è disturbi visivi quandu u teratoma hè situatu in u cervellu.
Risicu di cumplicazioni
A presenza di un teratoma pò presentà un risicu di cumplicazioni. In e donne, u teratoma ovariu pò purtà à parechje complicazioni cum'è:
- una torsione annessa chì currisponde à una rotazione di l'ovariu è di a tromba di Falloppiu;
- infezzione di u quistu;
- una cista rotta.
Trattamenti per u teratoma
A gestione di i teratomi hè principalmente chirurgica. L'operazione implica a rimozione di u teratoma. In certi casi, a cirurgia hè supplementata da chimioterapia. Questu si basa nantu à i chimichi per distrugge e cellule malate.
Impedisce u teratoma
I meccanismi implicati in u sviluppu di un teratoma ùn sò ancu cumpletamente capiti è hè per quessa chì ùn ci hè micca una prevenzione specifica.