Telephora palmata (Thelephora palmata)

Sistematica:
  • Divisione: Basidiomycota (Basidiomycetes)
  • Suddivisione: Agaricomycotina (Agaricomycetes)
  • Classe: Agaricomycetes (Agaricomycetes)
  • Sottoclasse: Incertae sedis (di posizione incerta)
  • Ordine: Thelephorales (Telephoric)
  • Famiglia: Thelephoraceae (Telephoraceae)
  • Genere: Thelephora (Telephora)
  • Type: Thelephora palmata

:

  • Clavaria palmata
  • Ramaria palmata
  • Merisma palmatum
  • Phylacteria palmata
  • Thelephora diffusa

Telephora palmate (Thelephora palmata) foto è descrizzione

Telephora palmata (Thelephora palmata) hè una spezia di fungus coralli di a famiglia di i telephoraceae. I corpi di frutti sò coriasi è coralli, cù rami stretti à a basa, chì poi si allarganu cum'è un fan è split in numerosi denti appiattiti. I punte in forma di cunea sò bianchissichi quandu sò ghjovani, ma scurite cum'è u fungus mature. Una spezia diffusa, ma pocu cumuni, si trova in Asia, Australia, Europa, America di u Nordu è Sudamerica, fruttificà nantu à a terra in boschi coniferi è misti. U telephora palmate, ancu s'ellu ùn hè micca cunsideratu un fungo raru, però, chjappà l'ochju di i cuglieri di funghi micca spessu: si disfraza assai bè sottu à u spaziu circundante.

L'espèce a été décrite pour la première fois en 1772 par le naturaliste italien Giovanni Antonio Scopoli sous le nom de Clavaria palmata. Elias Fries hà trasfirutu à u genus Thelephora in 1821. Questa spezia hà parechji sinonimi derivati ​​da parechji trasferimenti cumuni in a so storia taxonomica, cumprese Ramaria, Merisma è Phylacteria.

Altri sinonimi storichi: Merisma foetidum è Clavaria schaefferi. U micologu Christian Hendrik Persoon hà publicatu una descrizzione di una altra spezia in u 1822 cù u nome Thelephora palmata, ma postu chì u nome hè digià in usu, hè un omonimu illegittimu, è l'spezie descritte da Persoon hè issa cunnisciuta cum'è Thelephora anthocephala.

Malgradu u so aspettu corale, Thelephora palmata hè un parente strettu di Telephora Terrestrial è Clove Telephora. L'epitetu specificu "palmata" vene da u latinu è significa "avè a forma di una manu". I nomi cumuni (inglesi) di u fungus sò assuciati cù u so odore pungente, simili à a puzza di l'agliu putridu. Cusì, per esempiu, u fungus hè chjamatu "stinking earthfan" - "stinky fan" o "fetid false coral" - "stinking fake coral". Samuel Frederick Gray, in u so travagliu di u 1821 The Natural Arrangement of British Plants, chjamò stu fungus "spinking branch-ear".

Mordechai Cubitt Cook, un botanicu è micologu inglese, hà dettu in u 1888: Telephora digitata hè probabilmente unu di i funghi più fetidi. Un scientist hà purtatu una volta uni pochi di esemplari in a so stanza in Aboyne, è dopu à un paru d'ore, hè statu spaventatu di truvà chì l'odore era assai peghju chè in ogni stanza di anatomia. Il s'efforça de sauver les échantillons, mais l'odeur était si forte qu'il était complètement insupportable jusqu'à ce qu'il les enveloppe dans douze couches de papier d'emballage le plus gros.

L'altri fonti notanu ancu l'odore assai dispiacevule di stu fungo, ma indicanu chì in fattu a puzza ùn hè micca fatale cum'è Cook l'hà pittatu.

Telephora palmate (Thelephora palmata) foto è descrizzione

Eculugia:

Forme micorrize cù coniferi. I corpi di frutti si sviluppanu singolamenti, spargugliati o in gruppi nantu à a terra in i boschi cuniferi è misti è i campi grassy. Preferisce i terreni umidi, spessu cresce longu e strade forestali. Forma corpi fruttifichi da a mità di l'estiu à a mità di u vaghjimu.

U corpu di fruttu Telephora palmatus hè un fasciu di corallo chì ramifica parechje volte da u troncu cintrali, righjunghjendu una grandezza di 3,5-6,5 (sicondu certi fonti finu à 8) cm in altu è ancu in larghezza. I rami sò chjappi, cù groove verticali, finiscinu in estremità in forma di cucchiara o fan-shaped, chì pareanu esse incisi. Un bordu assai ligeru pò esse spessu discernutu. I ramoscelli sò inizialmente bianchissichi, cremosi, rosati, ma gradualmenti diventanu grisgiu à marrone viola à a maturità. I punte di i rami, in ogni modu, fermanu biancu o considerablemente più pallidu chì i parti sottu. I parti inferjuri sò rosati-marroni, sottu sò marroni scuri, marroni-marroni.

Leg (base cumuna, da quale i rami stende) circa 2 cm long, 0,5 cm wide, irregolari, spessu verrucchi.

Pulpa: duru, coriaceu, fibru, marrone.

Hymeniu (tessutu fertili, spore): anfigenu, vale à dì, si trova nantu à tutte e superfici di u corpu fruttu.

Smell: piuttostu dispiacevule, chì ricorda l'agliu fetidu, ancu chjamatu "acqua di col vechja" - "col putrefa" o "furmagliu overripe" - "furmagliu overripe". Telephora digitata hè stata chjamata "un candidatu per u fungus più pudorente in a furesta". L'odore sgradevule si intensifica dopu à l'asciugatura.

Polvere di spore: da marrone à marrone

Sottu à u microscopiu: Spore appariscenu viole, angulu, lobulate, verrucose, cù picculi spine longu 0,5-1,5 µm. E dimensioni generale di spori ellittici sò 8-12 * 7-9 microns. Contenenu una o duie gocce d'oliu. Basidia (cellule spore) sò 70-100 * 9-12 µm è anu sterigmata 2-4 µm di spessore, 7-12 µm di longu.

Inedible. Ùn ci hè micca dati nantu à a toxicità.

Thelephora anthocephala hè un pocu simili in l'aspettu, ma si differe in branchlets chì s'affucanu in sopra è anu punte appiattite (invece di cucchiara-like), è a mancanza di un odore fetidu.

A spezia nordamericana Thelephora vialis hà spore più chjuche è un culore più variabile.

Tipi scuri di ramaria sò carattarizati da una tessitura bassa di grassu di a polpa è l'estremità sharp di i rami.

Telephora palmate (Thelephora palmata) foto è descrizzione

Sta spezia si trova in Asia (cumpresa Cina, Iran, Giappone, Siberia, Turchia è Vietnam), l'Europa, l'America di u Nordu è Sudamerica, cumpresi u Brasile è a Culumbia. Hè statu ancu registratu in Australia è Fiji.

I corpi fruttifichi sò devoured by the springtail, Ceratophysella denisana spezie.

U fungo cuntene un pigmentu - l'acidu leforfic.

I corpi di frutti di Telephora digitata pò esse usatu per a tintura. Sicondu u mordante utilizatu, i culori ponu varià da u marrone nìvuru à u verde grisgiu scuru à u marrone verdu. Senza mordanti, un culore marrone chjaru hè ottenutu.

Foto: Alexander, Vladimir.

Lascia un Audiolibro