Stropharia coronata (corona di Psilocybe)

Sistematica:
  • Divisione: Basidiomycota (Basidiomycetes)
  • Suddivisione: Agaricomycotina (Agaricomycetes)
  • Classe: Agaricomycetes (Agaricomycetes)
  • Sottoclasse: Agaricomycetidae (Agaricomycetes)
  • Ordine: Agaricales (Agaric o Lamellar)
  • Famiglia: Hymenogastraceae (Hymenogaster)
  • Genere: Psilocybe
  • Type: Psilocybe coronilla (Stropharia crown)
  • Stropharia bluccata
  • Agaricus coronillus

Stropharia coronata (Psilocybe coronilla) foto è descrizzione

Hà:

in un ghjovanu mushroom, u capu hà una forma cònica, poi s'arrizta è diventa prostratu. A superficia di u capu hè liscia. Calchì volta hè cupartu cù picculi scalini. U cappellu hè cavu à l'internu. I bordi di u caprettu sò cunfinati da scraps flaky of the bedspread. U diametru di u capu hè da 2 à 8 centimetri. A superficia di u cappucciu pò piglià tutti i sfumaturi di giallu, partendu da u giallu chjaru è finiscinu cù u limonu. Calchì volta u cappellu hè culuratu in modu irregulare. Liggeru nantu à i bordi. In tempu umitu, a pelle di u caprettu diventa grassa.

Gamba:

fusto cilindrico, leggermente affusolato verso la base. À u principiu, a gamba hè solida in l'internu, poi diventa cavu. A gamba hè distinta da i prucessi radicali caratteristici chì entranu in a terra. Nantu à u troncu, ci hè un anellu purpura chjucu, chì sparisce prestu da spori maturi, sparghje.

Rècordi:

micca frequente, aderisce in modu irregulare à a gamba cù un dente o strettu. In i ghjovani funghi, i platti sò di culore lilla pallidu, poi diventanu scuri, viole o marroni.

Variabilità:

U mushroom hè distinatu da a variabilità in u culore di u caprettu (da u giallu chjaru à u limonu brillanti) è a variabilità in u culore di i platti (da u lilla chjaru in i funghi ghjovani à u marrone negru in i funghi maturi).

Prupagazioni:

Ci hè Stropharia incurunata in prati è pasture. Preferisce i terreni di manure è di sabbia. Pò cresce in pianura è muntagne bassu. Cresce in picculi gruppi, piuttostu spargugliatu. Ùn forma mai grandi gruppi. A più spessu si sviluppa solu o dui o trè funghi in un splice. U periodu di fruttu hè da l'estiu à a fini di u vaghjimu.

Polvere di spore:

purpura-marrone o purpura scura.

Pulpa:

a carne in u troncu è u capu hè densu, di culore biancu. U fungo hà un odore raru. Certi fonti dichjaranu chì u fungo puzza bè.

Comestibilità:

ci hè infurmazione cunflittu nantu à l'edibility di stropharia coronata. Certi fonti indicanu chì u fungo hè cundizionalmente comestible, mentri àutri indicanu chì hè inedible. Ci hè ancu infurmazione chì u fungo hè possibbilmente velenoso. Dunque, assai prubabile, ùn vale a pena manghjà.

Similitudine:

ressemble à l'altri Stropharia chjuchi inedible.

Lascia un Audiolibro