cuntenutu
Crepidot molle (Crepidotus mollis)
- Divisione: Basidiomycota (Basidiomycetes)
- Suddivisione: Agaricomycotina (Agaricomycetes)
- Classe: Agaricomycetes (Agaricomycetes)
- Sottoclasse: Agaricomycetidae (Agaricomycetes)
- Ordine: Agaricales (Agaric o Lamellar)
- Famiglia: Inocybaceae (Fibrous)
- Canna: Crepidotus (Крепидот)
- Type: Crepidotus mollis (crepidot molle)
- Latte agaric Scopoli (1772)
- Muru Agaric Scopoli (1772)
- Agaric molle Schaeffer (1774)
- Agaricus canescens Batsch (1783)
- Agaric gelatinoso JF Gmelin (1792)
- Agaricus violaceofulvus Vahl (1792)
- Dendrosarcus alni Paulet (1808)
- Un crepidopus molle (Schaeffer) Gray (1821)
Nome attuale Crepidotus mollis (Schaeffer) Staude (1857)
Etimolugia di epiteti generichi è specifichi da Crepidotus m, Crepidot. Da crepis, crepidis f, sandal + ούς, ωτός (ous, ōtos) n, orecchia.
mollis (lat.) - soft, tender, flexible.
U corpu di fruttu cap sessile, semicircular, in forma di rino in giovani funghi in un circhiu, dopu in forma di fan-shaped in forma di cunchiglia, da pronunciamente cunvex à convex-prostrate, prostrate, attaccatu sideways à u sustrato legnu. À u puntu di l'attaccamentu, ci hè spessu un bulge inturniatu longu. A riva di u caprettu hè ligeramente tucked up, à volte irregolari, ondulatu, cù l'età è cù alta umidità pò esse ligeramente trasluzente. A superficia hè gelatinosa, liscia, matte, qualchì volta coperta cù capelli scuri o squame più scuri. U culore di a superficia hè assai variabile - da u giallu giallu à u giallu-aranciu è ancu i sfumaturi marroni. Ùn hè maravigghiusu chì u sicondu nome populari per u fungo hè u castagnu crepidot. A cuticule gelatinosa hè elastica è si separa abbastanza facilmente.
A dimensione di u capu hè da 0,5 à 5 cm, in cundizioni favurevoli di crescita pò ghjunghje à 7 cm.
Pulp elastica carnosa. Culore - sfumature da u giallu chjaru à u beige, crema, u culore ùn cambia micca nantu à a pausa.
Nisun odore o gustu distintu. Certi fonti indicanu a prisenza di un gustu dolce.
Hymenophore lamellare. I platti sò fan-shaped, orientati radialmenti è aderenti à u locu di appiccicazione à u sustrato, frequenti, strette, furchetta cù una punta liscia. Ci sò platti curtite chì ùn ghjunghjenu micca à u troncu ipoteticu. U culore di i platti in i ghjovani funghi hè biancu, beige chjaru, cù l'età, cum'è l'espori maturu, acquista un tintu marrone. In esemplari assai vechji, l'imenoforu pò avè spots marroni rossi à a basa.
Jambe in i ghjovani funghi, u rudimentariu hè assai chjuca, u listessu culore chì i platti, o completamente assenti.
Microscopia
U polu di spore hè ocra, marrone.
Spore (6,2) 7-8,5 × 4-5,3 µm, ellissoide, ligeramente asimmetrica, a pareti sottili, liscia cù un muru relativamente grossu, giallu chjaru, quasi incolore, in massa marrone tabacco.
Basidia 18–30 × 6–9 µm, in forma di mazza, cù cuntenuti granulari finu à 30 µm in grandezza, soprattuttu 4-spored, ma ci sò ancu dui-spored, senza un fermu à a basa.
Cheilocystidia 25 – 65 × 5 – 10 µm. cilindricu, a forma di buttiglia o di saccu.
Pileipellis hè furmatu da una fina capa di cellule cilindriche, qualchì volta ligeramente curve.
U crepidote molle hè un saprotrofo nantu à i tronchi è u legnu mortu di l'arbureti caduti. Spessu cresce in grandi gruppi nantu à legnu di parechje spezie, cumpresu linden, aspen, maple, poplar, alder, beech, querce, plate tree, assai menu spessu nantu à i coniferi (pinu), prumove a furmazione di putenza bianca. Calchì volta si stalla nantu à l'arburi viventi. Truvatu in ogni locu da maghju à uttrovi. Peak fruiting - ghjugnu - settembre. L'area di distribuzione hè a zona climatica temperata di l'Europa, l'America di u Nordu, u Nostru Paese. Ritrovi arregistrati in Africa, Sudamerica.
Funghi comestibili cundizionalmente di pocu valore. Certi fonti indicanu alcune proprietà medicinali, ma sta informazione hè frammentaria è micca affidabile.
Crepidot à l'échelle magnifique (Crepidotus calolepis)
- in generale, hè assai simili, difiere in a presenza di scale nantu à a superficia di u capu, microscopically - in spores più grande.
Ostriche arancioni (Phyllotopsis nidulans)
- hè distinatu da un culore aranciu brillanti di u cappucciu è l'absenza di una cuticule gelatin-like, è ancu un odore pronunzianu, à u cuntrariu di crepidot suave, chì ùn hà quasi odore.
Variabile Crepidot (Crepidotus variabilis)
- più chjucu in grandezza, i platti sò notevolmente menu frequenti, a superficia di u caprettu ùn hè micca gelatinosa, ma sentitu-pubescent.
- Agaricus babalinus Person (1828)
- Agaricus alveolus Lasch (1829)
- Pleuropus mollis (Schaeffer) Zawadzki (1835)
- Agaricus cheimonophilus Berkeley & Broome (1854)
- Crepidotus mollis (Schaeffer) Staude (1857)
- Crepidotus alveolus (Lasch) P. Kummer (1871)
- Agaricus ralfsii Berkeley & Broome (1883)
- Sticking agaric Peck (1884)
- Crepidotus herens (Peck) Peck (1886)
- Crepidotus mollis var. alveolus (Lasch) Quélet (1886)
- Crepidotus cheimonophilus (Berkeley & Broome) Saccardo (1887)
- Crepidotus ralfsii (Berkeley & Broome) Saccardo (1887)
- Derminus mollis (Schaeffer) J. Schröter (1889)
- Derminus cheimonophilus (Berkeley & Broome) Hennings (1898)
- Derminus haerens (Peck) Hennings (1898)
- Derminus alveolus (Lasch) Hennings (1898)
- Crepidotus bubalinus (Persona) Saccardo (1916)
- Crepidotus alabamensis Murrill (1917)
Foto: Sergey.