Paisaghju simplice: stile naturale

Se vulete vede u vostru ortu simile à a vostra radura di furesta o boscu preferitu fora di a periferia, allora u vostru stile hè naturale. Chì piante sò più adatte per un tale ortu è chì tecniche devenu esse aduprate.

Stile naturale

Per tutta a so "naturalità" u stilu naturale ùn hè micca un spaziu salvaticu induve tuttu cresce da per ellu. A cosa principale hè chì u situ deve sembrà immaculatu, ma ... micca trascuratu. A cura, dunque, richiederà ancu menu di qualsiasi altru giardinu. Pruning sanitariu di arburi è arbusti, erbaccia in cumpusizioni, fecundazione, malatie è cuntrollu di pesti, irrigazione sò richieste. In breve, quasi un inseme cumpletu di opere.

Tuttavia, ci sò sempre vantaghji. L'acquistu di forme salvatiche di piante o variazioni culturali simili costerà menu di l'innovazioni di u giardinu, di regula, cumprese una gamma di culori sempre più inconcevibile, cumpletamente inadatta per un ortu naturale. È pudete risparmià nantu à l'accunciamentu di i posti di seduta optendu per un bancu-troncu è un tavulinu fattu di un bloccu di legnu cù un tagliu largu di sega. I mobuli fatti in casa da tralci o alpi saranu ancu in forma organica. Hè bonu s'ellu si trova sottu un baldacchinu, in quale covoni di canna ghjocanu u rolu di materiali di tetti. Se u giardinu hè circundatu da un campu o foresta, allora sceglite una rete di rete cum'è una rete per assicurà chì u giardinu si fonda perfettamente cù u fondu di u paisaghju. I recinzioni urdinarii sò megliu decorati cù piante rampicanti o siepi.

Un pianu hè indispensabile

A natura russa hè cusì ricca di paisaghji belli è armuniosi chì accarezzanu l'ochju chì ferma solu di sceglie e cumpusizioni desiderate è di pensà à a so incarnazione in a dimensione di u giardinu. Benintesa, assai (è praticamente tuttu) ùn ponu micca esse ricreati in piena dimensione. Solu i prupietarii di duminii di ettari puderanu furnisce un veru giardinu paisaghjale, u restu di l'abitanti di l'estiu duveranu cuntentassi di un giardinu in stile naturale. Tuttavia, per via di a so dimensione in miniatura, ùn perderà micca u so incantu.

  1. Prima, decide nantu à una zona di seduta. S'ellu hè solu, allora hè megliu piazzallu in l'angulu u più apartu di u giardinu o accantu à a casa. In questu ultimu casu, a parte di riposu pò esse rappresentata cum'è una veranda aperta circundata da muri verdi, è un baldacchinu cù pareti reticulati-supporti per e piante rampicanti. In a parte luntana di u giardinu, hè megliu mette un gazebo o un capannone di capitale per ùn fughje micca da a pioggia chì hè accaduta in tuttu u territoriu finu à a casa.
  2. Descrive tutte e cumpusizioni separatamente da u pianu.chì vulete piantà in l'ortu. Ùn hè micca necessariu di pudè disegnà dettagli quì, u principale hè di decide nantu à a dimensione di i sbarchi.
  3. Dopu marcate i percorsi sinuosi è l'accentichì vulete prestà attenzione. Sti elementi sò strettamente ligati, postu chì permettenu di creà un ortu cù un caminu di "furesta" chì ghjira trà e machje verdi, chì porta avà à un picculu flussu cù un ponte, avà à un pratu bagnatu di sole. Dipende solu da a vostra capacità di creà zone diverse è inaspettate chì sustituiscenu sì u giardinu serà interessante è intrigante. Ci sò, tuttavia, alcuni punti chì sò aduprati cù successu da i paisaghjisti in u mondu.

Tecniche tradiziunali

  • Piantà un grande cespugliu à a girata, per via di quessa a prossima vista si aprirà.
  • Strade romantiche di una longa fila di supporti cù vigne.
  • Un picculu carrughju serà allungatu da un grande spechju à a so fine, è per ùn creà una via senza uscita, in questu casu, una svolta brusca hè fatta davanti ad ella.
  • Per fà chì a radura sembri più voluminosa, un picculu gruppu di piante hè piantatu vicinu à u so bordu è furnisce una transizione fluida da piante perenni o arbusti à bassa crescita da l'arburi circundanti à u pratu.
  • Sè site un fan di e sculture, piazzate in lochi inaspettati, accantu à un grande cespugliu o trà i rami di una siepe verde.

Quandu mettite e cumpusizioni rimanenti in u pianu, tenite in contu l'illuminazione di questu locu, per quale duverete marcà a situazione di u situ in quantu à i punti cardinali. Parechje piante magnifiche crescenu naturalmente in fureste ombrose, allora l'ombra in questu casu ùn hè micca un ostaculu, ma una ragione per adattà l'assortimentu.

Tutti i lochi

Ogni pianta, truvendu si in un terrenu micca adattatu, u garrese, è e spezie naturali - in particulare. Sò capace di cresce è fiurisce bè, ancu in cundizioni estreme, ma familiari. Dunque, leghjite attentamente i requisiti per a cumpusizione è l'acidità di u terrenu, è ancu u gradu di a so umidità. Pensate à un rimpiazzamentu degnu in forma di forme cultivate cù fiori più grandi, fogliame testurizatu o forme in miniatura.

L'ultima hè vera soprattuttu per l'arburi. Ùn avete micca veramente urganizà una pineta in u giardinu, nò?! Ma u pinu muntagnolu è e so forme ponu esse piantate, è in l'erica pare cum'è un ghjovanu pinu à u bordu di a furesta, circundatu da erica. Aggiunendu à a cumpusizione Crowberry, Julia's wolfberry, blueberry di giardinu, uttenerete un angulu culturale bellu fiorente, ma assai "naturale".

Per un giardinu di fiore. Ricertamenti, varietà di gerani di furesta è di prati sò apparse in vendita. Ma u geraniu u più culuritu hè magnificu, sopratuttu nantu à un cunfini assulanatu in vicinanza d'erba di piuma è di mullein. In generale, un giardinu naturale à u sole stupisce cù una rivolta di culori cù overflows di varie tonalità. A piantazione stretta di parechje spezie vi permette di sbarrazzassi di e erbacce per un bellu pezzu. Quì, grani discreti diluiti, ma pieni di inflorescenze korostavnik, eryngium, meadowsweet, elecampane, lupin, achillea, campane, lychnis, highlander, garofanu Fischer è garofanu turcu, ripidi, daylilies, ecc. Spezie vegetali. E piante elencate sò ancu adatte per una composizione situata separatamente, in questu casu i so bordi ponu esse di ogni forma, ma sempre cù una linea di bordu ben curata.

In u giardinu di fronte. Benintesa, a fruntiera descritta sopra ùn si adatta micca à u solitu giardinu anteriore russo. Sì avete sta "parte anteriore", allora indipendentemente da l'aspettu di u "giardinu internu" esemplari di grande fiore cum'è dahlias, asters perenni, gigghiu, delphiniums, foxgloves, malva. U so aspettu distintivu pò esse leggermente ammorbiditu da grani alti cum'è miscanthus. Se amate e rose, allora sceglite per un gruppu di coperture di terra rose di piccule fiorite. Hè cunsigliatu di selezziunà e varietà per currisponde à l'ambienti - per esempiu, rose rosse, immersi in un nuvulu biancu-rosatu di gypsophila, in u fondu di heucheras di foglie viole cù vene rosa. Ancu se resulterà un pocu variegatu, ma chì pudemu fà se u nostru amore per i fiori hè ineradicabile.

À u reservoir. Eccu a distesa per u calendula familiare, a fendella, chì copre e rive cù fiori assulanati in primavera, piantine aeree bianche di erba di cuttone, sedge spettacolari, calamus stretti, iris, ninfee è una coda chì si mette in acque basse. L'anatra è a coda di cavallu sò praticamente indispensabili per u mini-palude. Quandu piantate e piante in un stagnu, ricordate di ùn sovrasaturallu, fate attenzione à i picculi laghi naturali - in i più armoniosi, un terzu di a superficia di l'acqua resta libera.

Per l'ombra. In i lochi ombrosi, u giardinu naturale si mostrerà ancu in piena gloria. Chì sò i famosi felci belli in forma di imbutu - una piuma di struzzu è un scudu maschile. Ma per ricreà l'ambienti forestali, ùn basta micca solu à piantà felci. E piante di cumpagnu sò necessarie, è ùn anu micca da esse specifiche à a zona. Parechji altri daranu a sensazione di a furesta, creendu machje verdi testurizate. Aghjunghjeli castagne di cavallu rogers, rabarbaro, coupena, ospiti, pervinca, tenace, tiarella, butterbur è, naturalmente, astilba... St'ultimi sò megliu à sceglie varietà bianche - parenu più spettaculari à l'ombra, è seranu più cunsunanti cù l'orientazione naturale di u giardinu.

Nantu à u pratu. For campu in questu casu, ùn hè micca necessariu selezziunà un mischju di pratu: se ùn avete micca assai erbaccia, allora basta à sbarrazzà quelli esistenti è falcà regolarmente i restanti, altrimenti selezziunate un mischju di resistente, veloce- erbe chì crescenu. A chjarina, piena di numerosi fiori di trifogliu biancu, pare bella. Pudete ancu optà per un pratu à alta fioritura, u chjamatu Morescu. Piantate quì erbe cù foglie strette è statura corta, è ancu una cumpunente fiurali: tintura di l'ombelicu, campana diffusa, fiordalisi, fiordalettu, gypsophila, toadflax, bedstraw, luxuriante garofanu, calendule. Un tale pratu hè falciatu una volta dopu à a fioritura di e piante, ma ùn hè micca cunsigliatu di calpighjà lu ancu.

Cum'è una verticale. E vigne in un giardinu naturale ùn devenu micca spiccà cum'è una cumpunente separata. Se u giardinu hè fattu cù una predominanza di u verde, allora ùn hè micca adatta per piantà clematis rossi è rose. Calmate i supporti cù uva zitellina senza pretensione è in rapida crescita. Se vulete veramente culori, allora sceglite una forma di foglia gialla di luppulu o clematis cù fiori turchini scuri - quessi sò i culori chì parenu naturali è sò menu colpevuli, è micca u pastel "mediterraneu" turchinu o rosatu, cum'è si crede. U principe, echinocystis, pinze in bocca di legnu, caprifoglio di caprifoglio sò perfetti, in autunno l'uva Coigne si delizierà cun un vestitu. Per u sustegnu, pudete aduprà un vechju arburu seccu, ma prima deve esse bè rinfurzatu.

Arburi è arbusti. Da arbusti per un giardinu in un stilu naturale, selezziunate spezie cù una bella forma di cespugliu, fioritura vigorosa è preferibilmente fruttificante decorativu. Queste includenu spireas, caprifoglio di Korolkov, caprifoglio tataro, cornu bianco, lillà ungherese, lillà Amur, sambucu neru è sambucu rossu, tè Kuril, rosa grigia, bubblegum. E forme variegate sembranu innaturali, ma pudete sceglie alcune forme di foglie viole, cum'è nocciola. L'arbusti ùn sò micca sottumessi à cisalla geometrica, l'eccezzione sò e siepi, chì, se hè necessariu, restrizioni in altezza è larghezza ponu esse tundute. Da coniferi i contorni particulari à stu tippu parenu megliu. Hè cusì, hè megliu à sceglie forme coniche, piramidali o culunarie, piuttostu chè forme sferiche è di cuscini.

Lascia un Audiolibro