Sarcoscypha austriaca (Sarcoscypha austriaca)

Sistematica:
  • Dipartimentu: Ascomycota (Ascomycetes)
  • Suddivisione: Pezizomycotina (Pezizomycotins)
  • Classe: Pezizomycetes (Pezizomycetes)
  • Sottoclasse: Pezizomycetidae (Pezizomycetes)
  • Ordine: Pezizales (Pezizales)
  • Famiglia: Sarcoscyphaceae (Sarkoscyphaceae)
  • Genere: Sarcoscypha (Sarkoscypha)
  • Type: Sarcoscypha austriaca (Austrian Sarcoscypha)

:

  • Ciotola di elfi rossi
  • Peziza austriaca
  • Lachnea austriaca

Sarcoscypha austriaca (Sarcoscypha austriaca) foto è descrizzione

U corpu di fruttu: In forma di tazza quandu ghjovanu, cù un margine più pallidu vultatu in l'internu, poi si sviluppa in forma di platu o di discu, pò esse irregulari. Taglie da 2 à 7 centimetri di diametru.

A superficia superiore (internu) hè scarlatta, rossu brillanti, più pallidu cù l'età. Calva, liscia, pò esse arrugata cù l'età, soprattuttu vicinu à a parti cintrali.

A superficia più bassa (esternu) hè bianca à rosata o aranciu, pubescente.

I capelli sò chjuchi, magre, biancu, trasluzente, intricatamente curvatu è torciati, è sò qualificati cum'è "corkscrew" torcia. Hè assai difficiuli di vede à l'occhiu nudu; a microfotografia hè necessaria per trasfirillu à una foto.

Jambe: spessu o assente cumplettamente o in un statu rudimentariu. S'ellu ci hè, allora chjucu, densu. Pitturatu cum'è a superficia inferjuri di u corpu fruttu.

Pulp: densu, magre, biancu.

Odore è gustu: fungo indistinguibile o debule.

Funzioni microscòpichi

Spore 25-37 x 9,5-15 microns, ellissoidi o in forma di football (a forma di football, descrizzione - traduzzione da una fonte americana, parlemu di football americanu - nota di u traduttore), cù estremità arrotondate o spessu appiattite, cum'è un règule , avec de nombreuses petites gouttelettes d'huile (< 3 µm).
Asci 8 spore.

Paraphyses sò filiformi, cù cuntenutu aranciu-russu.

Superficie exipular cù capelli abbundanti chì sò incurvati, torciati è intrecciati.

Reazzioni chimiche: KOH è sali di ferru sò negativi nantu à tutte e superfici.

Variabilità

Forme albini sò pussibuli. L'absenza di unu o più pigmenti porta à u fattu chì u culore di u corpu di fruttu ùn hè micca rossu, ma aranciu, giallu è ancu biancu. I tentativi di crià sti variità geneticamente ùn anu ancu purtatu à nunda (formi albini sò estremamente rari), cusì, apparentemente, questu hè sempre una spezia. Ùn ci hè ancu un cunsensu nantu à s'ellu hè l'albinismu o l'influenza di l'ambiente. Finu a ora, i micologi anu accunsentutu chì l'apparizione di pupulazioni di un culore sfarente, micca scarlattu ùn hè micca affettatu da u clima: tali populazioni appariscenu in i stessi lochi in parechji anni. À u listessu tempu, l'apothecia (corpi di fruttu) cù a pigmentazione nurmale è cù l'albinismu pò cresce à fiancu à u listessu ramu.

Foto unica: formi rossi è gialli-aranciu crescenu fiancu à fiancu.

Sarcoscypha austriaca (Sarcoscypha austriaca) foto è descrizzione

È questu hè a forma albina, vicinu à a rossa:

Sarcoscypha austriaca (Sarcoscypha austriaca) foto è descrizzione

Saprofitu nantu à i bastoni putridu è i tronchi di legnu duru. A volte, u legnu hè intarratu in terra, è tandu pare chì i funghi crescenu direttamente da a terra. Crece in fureste, à i lati di camini o in glades aperti, in parchi.

Ci sò referenze chì u fungus pò crecià nantu à a terra ricca di humus, senza esse ligatu à i residui di lignu, nantu à muschi, nantu à foglie rotte o nantu à a putenza radicali. Quandu si sviluppa nantu à u legnu putridu, prefiere u salice è l'arce, ancu s'è l'altri arburi caduti, cum'è l'arburetu, sò bè ​​cù questu.

Primu Spring.

Certi fonti indicanu chì durante un vaghjimu longu, u fungus pò esse truvatu à a fini di u vaghjimu, prima di fretu, è ancu in l'invernu (dicembre).

Distribuitu in e regioni sittintriunali di l'Europa è in e regioni orientali di i Stati Uniti.

Cresce in picculi gruppi.

Cum'è Sarkoscifa alai, sta spezia hè una spezia d'indicatore di "pulizia ecologica": Sarcoscyphs ùn cresce micca in regioni industriali o vicinu à l'autostrade.

U fungo hè comestible. Si pò discutiri di u gustu, postu chì ùn ci hè micca un fungo evidenti, ben definitu o un tipu di gustu esoticu. In ogni casu, malgradu a piccula dimensione di i corpi di fruttu è a carne piuttostu fina, a struttura di sta polpa hè eccellente, densa, ma micca gomma. A pre-bollizione hè cunsigliatu per fà u fungo più morbidu, è micca per bolliri alcuna sustanzia dannosa.

Ci sò classificazioni induve u sarcoscif austriacu (cum'è scarlet) sò classificate cum'è funghi inedible è ancu velenosi. Ùn ci sò micca casi cunfirmati di avvelenamentu. Ùn ci hè ancu micca dati nantu à a prisenza di sustanzi tossichi.

Scarlet Sarcoscypha (Sarcoscypha coccinea), assai simili, si crede chì esternamente hè quasi indistinguibile da l'austriacu. A diferenza principale, nantu à quale, pare, à u mumentu di a scrittura di stu articulu, i micologi accunsenu: l'habitat scarlet hè più miridiunali, l'austriacu hè più sittintriunali. À un esame più attentu, sti spezie ponu esse distinti da a forma di i capelli nantu à a superficia esterna.

Almenu dui sarcoscyphs assai simili sò citati:

Sarcoscypha occidentalis (Sarkoscypha occidentalis), hà un corpu di fruttu più chjucu, di circa 2 cm di diametru, è ci hè un troncu pronunzianu piuttostu altu (finu à 3 centimetri d'altitudine), chì si trova in l'America Centrale, i Caraibi è l'Asia.

Sarcoscypha dudleyi (Sarkoscypha Dudley) - una spezia di l'America di u Nordu, u culore hè più vicinu à raspberry, prefiere cultivà nantu à resti di lignu di linden.

Microstomes, per esempiu, Microstoma protractum (Microstoma protractum) sò assai simili in l'aspettu, intersece in l'ecologia è a stagione, ma anu un corpu di fruttu più chjucu.

Aleuria orange (Aleuria aurantia) cresce in a stagione calda

Foto: Nikolai (NikolayM), Alexander (Aliaksandr B).

Lascia un Audiolibro