Russula fulvograminea

Sistematica:
  • Divisione: Basidiomycota (Basidiomycetes)
  • Suddivisione: Agaricomycotina (Agaricomycetes)
  • Classe: Agaricomycetes (Agaricomycetes)
  • Sottoclasse: Incertae sedis (di posizione incerta)
  • Ordine: Russulales (Russulovye)
  • Famiglia: Russulaceae (Russula)
  • Genere: Russula (Russula)
  • Type: Russula fulvograminea (Russula fulvograminea)

Russula fulvograminea (Russula fulvograminea) foto è descrizzione

testa: U culore di u cappucciu hè assai variabile : in u centru spessu verde oliva, indistintamente rossu-verde, da marrone pallidu à rossu scuru. À a riva, u culore hè rossu-marrone, viole-marrone, vinu, verde giallu o verde grisgiu. Sicondu i mo osservazioni, i toni d'alivi verdi si trovanu nantu à quasi tutti l'esemplari per elli stessi, soprattuttu in u centru, è ancu in u sfondate di culori scuri, cumprese quasi vinu-nìuru.

Russula fulvograminea (Russula fulvograminea) foto è descrizzione

Un caprettu cù un diametru di 50-120 (150, è scontru ancu di più) mm, prima cunvessu, poi parte di i corpi di fruttu diventa cuncave. Sicondu i mo osservazioni, u cappellu hà spessu forme irregulari, irregulari, curve diverse. U margine di u capu hè lisu o cù solchi curti solu in a so parte più esterna. A superficia di u caprettu hè liscia, spessu cù un splendore sedoso. A cuticule hè eliminata da 1/3 ... 1/4 di u raghju di u capu.

Jambe 50-70 x 15-32 mm, biancu, ùn cambia micca u culore nantu à e lesioni, à volte cù spots marroni, soprattuttu in a parti inferjuri, spessu cuparti cù spots marroni cù l'età. U troncu hè cilindricu, spessu inchatu in a parti inferjuri, espansione sottu à u capu stessu. U fondu di a gamba hè tapering o rounded.

Russula fulvograminea (Russula fulvograminea) foto è descrizzione

vinile prima densu, cremoso. Allora turnanu da u giallu à u giallu-aranciu, abbastanza raru, largu (finu à 12 mm), certi platti ponu ramificà in bifurcazioni.

Russula fulvograminea (Russula fulvograminea) foto è descrizzione

Russula fulvograminea (Russula fulvograminea) foto è descrizzione

Pulp i cappelli sò assai densi à u principiu, dopu alluntanate in a vechja. A carne in a gamba hè assai densu in a so parte esterna, ma spongiosa in l'internu. U culore di a carne hè biancu à u principiu, dopu cù sfumature da marrone pallidu à pallidu giallu-verde.

Taste a polpa hè suave, raramenti ligeramente piccante.

ciavuru fruttatu (ancu se ùn possu micca cunfirmà questu, in quantu à mè, hè piuttostu inespressivu).

polvere di spore giallu scuru in massa (IVc-e nantu à a scala Romagnesi).

Russula fulvograminea (Russula fulvograminea) foto è descrizzione

Reazzioni chimiche stalk: rosa à aranciu bruttu cù FeSO4; cù guaiac lentamente pusitivu.

Controversia [1] 7-8.3-9.5 (10) x 6-6.9-8, Q=1.1-1.2-1.3; largamente ellittica à quasi sferica, ornamentazione cù verruche è creste cù interconnessioni occasionali chì s'assumiglia à a culorazione di zebra o chì formanu una reta parziale. L'altezza di l'ornamentazione hè di 0.8 (finu à 1) µm. Sicondu i mo osservazioni, ancu in u stessu locu, russula cullate prima, in u lugliu, anu spori più chjuchi in media di quelli cullighjati più vicinu à u vaghjimu in a "seconda cugliera". I mo russulas "primi" anu mostratu misurazioni di spore ((6.62) 7.03 – 8.08 (8.77) × (5.22) 5.86 – 6.85 (7.39) µm; Q = (1.07) 1.11 – 1.28 (1.39) ; 92 Me = 7.62; 6.35 µm; Qe = 1.20) e ((7.00) 7.39 – 8.13 (9.30) × (5.69) 6.01 – 6.73 (7.55) µm; Q = (1.11) 1.17 – 1.28 (1.30 (46) (7.78) × (6.39) ; Me = = 1.22; 7.15 µm; Qe = 7.52), mentre e cullezzione successive mostranu valori medii più elevati ((8.51) 8.94 – 6.03 (6.35) × (7.01) 7.66 – 1.11 (1.16) µm; Q = (1.26) 1.35 (30) 8.01 (6.66) ; N = 1.20; Me = 7.27 × 7.57 µm; Qe = 8.46) è ((8.74) 5.89 – 6.04 (6.54) × (6.87) 1.18 – 1.21 (1.32) µm; Q = (1.35 – 30) (7.97) µm; ; N = 6.31; Me = 1.26 × XNUMX µm; Qe = XNUMX)

Russula fulvograminea (Russula fulvograminea) foto è descrizzione

Dermatocystidia cilindrica a mazza, 4–9 µm in parte larga, 0–2 septati, almenu parzialmente grisgiu in sulfovaniline.

Russula fulvograminea (Russula fulvograminea) foto è descrizzione

Pileipellis dopu à staining in carbolfuchsin è lavà in l'acidu clorhidric 5% conserva u tintu bè. Ùn ci hè micca hyphae primordiale (avè un ornamentu resistente à l'acidu).

Una spezia cundizionale di u nordu chì forma mycorrhiza cù u betulu, secondu [1], [2] prefiere terreni calcariu riccu relativamente umidi. I scuperti principali sicondu [1] eranu in Finlandia è Norvegia. In ogni casu, i mo scuperte (u cunfini di Kirzhachsky è distretti Kolchuginsky di a regione di Vladimir) ùn sò micca solu nantu à i terreni calcari, chì a calcareousness ùn hè micca ambiguu per via di l'imbankment adiacente di una strada di terra fatta di ghiaia "calky", ma ancu in un spruce-birch-aspen forest with riccu litter on loams neutrali, è ancu à a riva, è abbastanza prufonda in u boscu, induve ùn ci hè assolutamente micca calcari è vicinu. Questa russula principia à cultivà (in a mo zona, vede sopra) in u lugliu, è hè unu di i primi russula à pruduce una cultura, dopu à Russula cyanoxantha o ancu cun ella. Ma in u vaghjimu ùn aghju micca ancu trovu, è in [2] hè marcatu cum'è una spezia d'estiu.

Russula font-complaint - hà una microscopia è a distribuzione abbastanza vicinu, ancu micorriza cù u betula, ma ùn hà micca toni verdi d'oliva di u caprettu.

Russula cremeoavellanea - hà una media di sfumature più ligeri di u caprettu, ancu s'ellu qualchì volta cù una predominanza di verde, è a so gamba pò avè sfumaturi rosa-russu, ancu s'ellu ùn hè micca spessu. I so differenzi principali sò i sfumaturi più pallidi di i platti in i funghi maturi, è ancu a microscopia - ornamentazione senza a furmazione di ancu un suggerimentu di una griglia, è in pileipellis a presenza di hyphae ligeramente incrusted.

Russula violaceoincarnata - ancu "birch" russula cù una distribuzione simili. Differisce in i platti più pallidi, è, per quessa, spore in polvere (IIIc), è ancu spore cù ornamenti di maglia densa.

Russula curtipes - cresce in lochi simili, ma cunfinatu à spruce, questi sò russula slender è slender cù un ribbed cap edge, è grossi spiny spores.

Russula integriformis - limitatu ancu à spruce, ma si trovanu in i stessi lochi, i sfumaturi verdi ùn sò micca caratteristiche di questu, i so spori sò più chjuchi è ornamentati cù picculi spine, soprattuttu isolati.

Russula romellii - sta russula pò esse mintuatu cum'è simili, datu a varietà di culore simili è l'abitudine, ma si sviluppa cù quercia è faghju, è finu à quì nè mè nè secondu a dati di a literatura hà intersected habitats with R.fulvograminea. E caratteristiche distintive, in più di l'habitat, includenu più reticulate spores è dermatocystids, chì reagiscenu assai debbuli cù sulfavanillin.

Lascia un Audiolibro