Capu anellu (Cortinarius caperatus) foto è descrizzione

cappucciu anellu (A cortina hè stata presa)

Sistematica:
  • Divisione: Basidiomycota (Basidiomycetes)
  • Suddivisione: Agaricomycotina (Agaricomycetes)
  • Classe: Agaricomycetes (Agaricomycetes)
  • Sottoclasse: Agaricomycetidae (Agaricomycetes)
  • Ordine: Agaricales (Agaric o Lamellar)
  • Famiglia: Cortinariaceae (Spiderwebs)
  • Genere: Cortinarius (Spiderweb)
  • Type: Cortinarius caperatus (Casquette à anneaux)
  • garden
  • Funghi di pollo
  • fungo turcu

Capu anellu (Cortinarius caperatus) foto è descrizzionePrupagazioni:

U caprettu anellu hè una spezia tipica principarmenti per i boschi nantu à a muntagna è in i pede. In i boschi di cuniferi di muntagna nantu à terreni acidi, si sviluppa più spessu d'aostu à uttrovi. Hè cullatu, per regula, vicinu à blueberries, betula bassu, menu spessu - in boschi caduti, sottu u fagiu. Apparentemente, forma micorriza cù questi rocci. Stu fungo cresce in Europa, America di u Nordu è Giappone. Si trova in u nordu, in Groenlandia è Laponia, è in muntagna à una altitudine di 2 metri sopra u livellu di u mari.

Description:

U cappucciu anellu hè assai simili à i cobwebs è prima era cunsideratu unu di elli. U so polveru di spore marroni arrugginitu è ​​i spori verruchi in forma d'amandula sò listessi di quelli di i cobwebs. In ogni casu, un caprettu anellu ùn hà mai un velu di tela di tela (cortina) trà u troncu è u bordu di u caprettu, ma ci hè sempre solu una membrana membranosa, chì, quandu si strappa, lascia un anellu veru nantu à u troncu. À u fondu di l'anellu ci hè sempre un residuu filmy inconspicuous di u velu, a chjamata cappucciu (osgea).

U cappucciu annular hè un pocu simili (principalmente in u culore di i so corpi di fruttu) à certi spezie di voles (Agrocybe). Prima di tuttu, questi sò u vole duru (A. dura) è u primu vole (A. praecox). E duie spezie sò comestible, crescenu profusamente in a primavera, à volte in l'estiu, più spessu in i prati, è micca in u boscu, nantu à i prati di giardinu, etc. I so corpi di fruttu sò più chjuchi di quelli di u cappucciu annular, u cappellu hè magre, carnosu. , a gamba hè magre, fibru, cavu in l'internu. U primu vole hà un gustu amaru di farina è un odore di farina.

I funghi giovani anu una tinta bluastra è una superficia cera, più tardi calva. In tempu seccu, a superficia di u caprettu crack o arrughe. I platti sò attaccati o liberi, sagging, cù un bordu un pocu serratu, biancu in prima, dopu argilla-giallu. Leg misura 5-10/1-2 cm, off-white, cù un anellu membranoso biancu. A polpa hè bianca, ùn cambia micca u culore. U gustu di funghi, l'odore hè piacevule, piccante. U polu di spore hè marrone arrugginitu. I spori sò ocra-giallu.

U cappucciu annular hà un capu di 4-10 cm di diametru, in i funghi ghjovani hè ovoide o sfericu, poi spargugliatu flatly, in culore da argilla-gialla à ocra.

nota:

Lascia un Audiolibro