Pluteus hongoi (Pluteus hongoi)

Sistematica:
  • Divisione: Basidiomycota (Basidiomycetes)
  • Suddivisione: Agaricomycotina (Agaricomycetes)
  • Classe: Agaricomycetes (Agaricomycetes)
  • Sottoclasse: Agaricomycetidae (Agaricomycetes)
  • Ordine: Agaricales (Agaric o Lamellar)
  • Famiglia: Pluteaceae (Pluteaceae)
  • Genere: Pluteus (Pluteus)
  • Type: Pluteus hongoi (Pluteus Hongo)

:

  • Pluteus Major Cantante
  • Pluteus albineus Bonnard
  • Pluteus nothopellitus Justo & ML Castro

Pluteus hongoi (Pluteus hongoi) foto è descrizzione

Titre actuel : Pluteus hongoi Singer, Fieldiana Botany 21:95 (1989)

testa: 2,5-9 (finu à 10-11) cm di diàmitru, à u primu hemispherical o campana, dopu cunvex, largamente cunvex, à volte cù un tuberculu largu è bassu irregulare in u centru. Cù l'età, si sviluppa quasi pianu, pò esse ligeramente depressu in u centru. A pelle in u tempu secu hè secca, liscia, matte o cù un ligeru brillanti brillanti, cù alta umidità hè viscosa à u toccu. Smooth o radialmente fibru, spessu cù squame più scure ben definite, non sporgenti (incarnate) in u centru.

Culore da marrone, marrone, marrone pallidu, à beige-grisgiu, biancu.

U bordu di u caprettu hè magre, forsi cù vini ligeramente trasluzenti

piastre: liberu, assai frequente, largu, sin'à 10 mm di larghezza, cunvessu. Quandu ghjovanu, biancu o beige-grisgiu, dopu rosatu, rosa-marrone, rosa bruttu.

A riva di i platti pò esse liscia, pò esse cù fiocchi strappati bianchi.

Pluteus hongoi (Pluteus hongoi) foto è descrizzione

Jambe: 3,5-11 cm altu è 0,3-1,5 cm grossu, cilindricu, pocu allargatu à a basa. Generalmente liscia o squamosa bianca, cuperta di fiocchi bianchissichi magre, raramente interamente cù fibre longitudinali marroni o grisgiu-marroni, ma più spessu fibru solu à a basa. Blanche, à volte giallu à a basa.

Pulp: biancu in u cappucciu è u troncu, scioltu, fragile.

Odore è gustu. L'odore hè spessu descrittu cum'è "raphanoid" (colti rari) o patata cruda, raramente fuzzy, à volte discritta cum'è "fungali assai debbuli". U gustu hè pocu raru o terri, à volte dolce, cù un gustu amaru.

polvere di spore: marrone rossu

Microscopia:

Pluteus hongoi (Pluteus hongoi) foto è descrizzione

Pluteus hongoi (Pluteus hongoi) foto è descrizzione

Pluteus hongoi (Pluteus hongoi) foto è descrizzione

L'oca di Hongo cresce di solitu nantu à u legnu angiospermu ben cariu (per esempiu, érable, betula, faghju, quercia). Pò cresce nantu à a capa di l'humus senza cunnessione visibile cù u legnu. In e fureste boreali / temperate temperate o di transizione.

Ghjugnu - Nuvembre, menu spessu, in regioni cale, pò dà fruttu da ferraghju à maghju.

Eurasia: Distribuitu da a Spagna à u Far East è u Giappone.

America di u Nordu: Distribuitu in l'est di l'America di u Nordu, da Florida à Massachusetts è à punente à Wisconsin. Ùn ci sò micca scuperti cunfirmati da l'America di u Nordu occidentale.

Hè difficiuli di dì esattamente quantu hè cumuna sta spezia è s'ellu si trova spessu, postu chì hè assai spessu identificata cum'è "picculu frusta di cervu".

U flagellu di Hongo hè cunsideratu un fungu comestible, cum'è u flagellu di u cervu. L'odore è u gustu raru spariscenu completamente dopu a cucina.

U flagellu di Hongo hè assai simili à u Cervu è i flagelli simili cù cappelli in tons marroni-grisgiu.

Pluteus hongoi (Pluteus hongoi) foto è descrizzione

Fouette de cerf (Pluteus cervinus)

In a so forma più tipica, Pluteus hongoi pò esse separatu da P. cervinus, cù quale si sovrappone staghjunali è in a distribuzione, da e macrocaratteristiche seguenti: un cappucciu pallidu è stalk generalmente senza fibrilli longitudinali distinti o scale. U restu hè solu microscopia: ganci nantu à una pleurocystidia bivalve, cheilocystidia chì ùn formanu micca una striscia cuntinuu sviluppata à longu u bordu di u platu. Tutti questi caratteri sò assai diversi è ùn sò micca necessariamente truvati simultaneamente in tutte e cullezzione; dunque, ci sò specimens di P. hongoi chì sò morfologicamente indistinguibili da P. cervinus.

Foto: Sergey.

Lascia un Audiolibro