Delicatula petite (Delicatula integrella)
- Divisione: Basidiomycota (Basidiomycetes)
- Suddivisione: Agaricomycotina (Agaricomycetes)
- Classe: Agaricomycetes (Agaricomycetes)
- Sottoclasse: Agaricomycetidae (Agaricomycetes)
- Ordine: Agaricales (Agaric o Lamellar)
- Famiglia: Tricholomataceae (Tricholomovye o Ryadovkovye)
- Genre : Delicatula (Delicatula)
- Type: Delicatula integrella (Small Delicatula)
:
- Delicatula sana
- Delicatula ghjovanu
- Agaricus sanu
- Omphalia caricicola
- Mycena integrella
- Omphalia cumpleta
- Delicatula bagnolensis
Le nom actuel est Delicatula integrella (Pers. : Fr.) Fayod 1889
L'etimulugia di l'epitetu specificu da delicatula, ae f, favuritu. Da delicatus, a, pet, itza + ulus (diminutivu) è integrellus, a, um, whole, immaculate, healthy, immaculate, young. Da integer, gra, grum, cù u listessu significatu + ellus, a, um (diminutivu).
testa picculu in size 0,3 - 1,5 cm, in i ghjovani funghi hè hemispherical, campana, cù l'età diventa prostratu, "omphalino-like" cù un pirtusu in u centru è l'apertura ribbed edges. U bordu stessu hè scalloped (serratu), irregolare, in specimens overripe pò esse curvatu in sopra, è a depressione cintrali pò esse debbuli spressione o completamente assenti. A superficia di u tappu pare liscia, idrofobica, cù arrughe radiali è platti traslucidi. Cù un ligeru aumentu (aduprendu una lupa), villi assai chjuchi ponu vede nantu à a superficia. U culore di u caprettu hè assai caratteristicu - biancu pallidu trasluzente cum'è gelatina, cù l'età pò acquistà una tonalità gialla paglia, in particulare in u centru.
Imenofore fungo - lamellare. I platti, adnate cù un dente o ligeramente discendenti, assai rari, à volte furchetti, simili à vini è plegamenti, ùn ghjunghjenu micca à a riva di u capu. U culore hè cum'è un cappellu - biancu, pò esse ligeramente giallu cù l'età.
Pulp i tappi sò assai sottili bianchissichi, malgradu l'apparenza gelatinosa di gelatina hè abbastanza durable. A carne di a gamba hè più acquosa.
Odore è gustu micca spressu.
polvere di spore biancu o incolore.
Microscopia
Spore 6,5–8,5 × 3,5–4,5 µm, ammandorlate a leggermente fusiformi, amiloide.
Osservazione in u reattivu di Meltzer à un ingrandimentu di 400 ×:
Basidia 23 - 32 (35) × 7.0 - 9.0 µm, in forma di mazza, 4-spored.
I cistidi imeniali e i calocistidi sono assenti.
Stitipitipellis hè una cutis di ife parallele, cilindriche finu à 8 (10) µm di diametru.
Pileipellis - cutis di hyphae subcylindrical disposti radialmente, di pareti sottili finu à 10 microns di diametru.
Fibbie osservatu:
Jambe capillary-shaped, di u listessu culore cum'è u cappucciu, sin'à 2 cm in altezza è sin'à 1,5 mm di diàmitru, cilindrica, spessu ligeramente curvatu à a basa, induve ci hè un gonfiore (pseudobulb). A superficia hè densamente pilu, soprattuttu à u fondu, facendu chì u stipe pare un pocu più scuru di u fungu in tuttu. Quandu si matura, u troncu diventa più liscia è brillanti.
Cresce in i zoni umidi nantu à u legnu in putrefazione, à l'arbureti caduti è (raramente) cuniferi, è ancu in stumps rotti, radichi, rami caduti.
Maghju-nuvembre, cù l'umidità suffirenziu dopu à i chiuvi, dà fruttu in abbundanza, si sviluppa sia in solitaria sia in gruppi. Distribuitu in l'Europa Occidentale, a parte europea di u Nostru Paese, u Caucasu, Siberia, u Far East. Truvatu in Asia Centrale, Africa, Australia.
U fungo ùn pare micca cuntene sustanzi velenosi, ma hè cunsideratu cum'è inedible.
Hè più simili à qualchi picculi mycenae cù una struttura "omphaloid", ma l'aspettu trasluzente è a struttura generale di u corpu di fruttu vi farà fàciule à identificà Delicatula picculu in stu mushroom interessante.
Foto: Alexander Kozlovskikh, microscopia funghiitaliani.it.