Nostalgia, o perchè a beatitudine persa ùn vi face micca cuntentu

Nostalgia, o perchè a beatitudine persa ùn vi face micca cuntentu

Psychology

A nostalgia, attualmente 'à a moda', ci face cunnessu cù e nostre sperienze è amparà da l'esperienza

Nostalgia, o perchè a beatitudine persa ùn vi face micca cuntentu

In un capitulu di u distopiu "Black Mirror" i so protagonisti campanu una festa eterna di l'anni ottanta, in a quale tutti godenu cum'è s'ellu ùn ci fussi dumane. E dopu scopre ciò chì accade in realtà (scusate per u sventramentu): quelli chì ci sò sò persone chì decidenu di cunnessione è di vive in un mondu virtuale, 'San Junipero', una cità creata per mezu di u nustalgia di a so ghjuventù.

Campemu in un tempu induve a nustalgia cresce, cume s'ella fussi una moda. E gonne corte è dritte di l'anni 90, e cassette è i vinili, a serie di zitelli chì risolvenu misteri in l'anni 80 armati di cappelli è biciclette sò di ritornu, è ancu i mulletti sò di ritornu! Se prima eranu i romantichi chì gridavanu à u celu chì u passatu era megliu, avà u mancante hè basatu annantu à ricreà in tempi chì parechji ùn anu mancu campatu è anu sperimentatu solu attraversu filmi è libri. À un mumentu induve sentimu ancu a brama di pudè fà uni pochi di balli senza preoccupassi di a maschera o di a distanza suciale, u nostalgia, un sintimu, ma ancu in parte una sperienza universale, forma u nostru presente.

U fenomenu attuale hè tale chì ci sò quelli chì dicenu chì campemu in una "retro-mudernità". Diego S. Garrocho, filosofu, prufessore di Etica à l'Università Autonoma di Madrid è autore di 'Sobre la nostalgia' (Alianza Ensayo), assicura chì ci hè una industria esplicita di nostalgia in cui ritmi, immagini, storie è disegni sò recuperati antichi chì parenu vulè ci prutege da un avvene minacciosu.

Ancu se u termine «nostalgia» hè statu inventatu in u 1688, si parla di un sintimu chì, sustene Garrocho, «ùn risponde micca à una custruzzione culturale ma hè inscrittu in u core umanu da a nostra origine». Argumenta chì, se per nostalgia assumemu qualcosa cum'è a cuscenza di perdita chjara, cum'è una cosa chì mancava chì era, "ci sò registrazioni culturali abbastanza per pudè cunsiderà un sentimentu universale".

Quandu si parla di nustalgia, si parla di un sintimu di brama chì, ben chì sia tradiziunalmente assuciatu à a tristezza o à u dulore, attualmente va al di là. Bárbara Lucendo, psiculoga di u Centro TAP, a dice a nustalgia hè utile cum'è risorsa per cunnetta cù e persone, emozioni o situazione di u passatu chì ci hà datu a felicità è chì, ricurdenduli, ci aiuta à amparà da elli, cresce è maturà cun rispettu à ciò chì avemu sperimentatu.

Benintesa, ci sò persone più nostalgiche di l'altri. Ancu s'ellu hè cumplessu per definisce ciò chì face à qualchissia più o menu tendenza à a brama, u psicologu spiega chì, secondu numerosi studii in tutta a storia, "e persone chì sò più propensi à avè penseri nostalgici anu menu penseri negativi versu u significatu di a vita, è sò ancu più propensi à rinfurzà i so ligami sociali è apprezzà e sperienze passate cum'è risorsa per fà fronte à u presente ». Tuttavia, dice chì e persone menu nostalgiche presentanu un numeru più grande di penseri negativi sia cù u significatu di a vita sia cù quellu di a morte, è, di conseguenza, ùn danu micca tantu valore à i mumenti passati è l'utilità chì questi ponu purtà per l'attualità.

Diego S. Garrocho sustene chì hè "innegabile chì a nostalgia hè un caratteru di caratteru" chì aiuta à definisce ci. «Aristotele hà sustinutu chì a ghjente malinconica era malinconica per via di un eccessu di bile nera. Oghje, ovviamente, simu luntani da quella descrizzione umorale di u caratteru ma pensu chì ci sò tratti è sperienze chì determinanu a nostra cundizione nostalgica", Dice.

Evite a nostalgia

Nostalgia, in un certu modu, hè di ricreà noi stessi in u passatu, ma à u cuntrariu di quelli chì trovanu u gustu per quelli ricordi, ci sò quelli chì campanu cù u pesu di ùn esse in gradu di dimenticà nunda, chì li piaci o micca. «Dimenticanza hè una sperienza assai unica postu chì ùn pò micca esse indotta. Pudemu fà un sforzu per ramintà, ma nimu ùn hè ancu statu capace d'inventà una strategia chì ci permetta di scurdà à piacè ", spiega Garrocho. In u listessu modu chì a memoria pò esse furmata, u filosofu dice chì "li piacerebbe chì esiste una accademia di l'oblit".

Esse nostalgicu ci face percepisce u presente attraversu una perspettiva specifica. Bárbara Lucendo mette in evidenza dui aspetti di cume quellu desideriu pò custruisce a nostra relazione cù oghje. Da una parte, spiega chì esse una persona nostalgica «pò significà a brama di quellu passatu truvassi trà sentimenti di solitudine, disconnessione da u mumentu attuale è di a ghjente chì ci circonda ». Ma, da l'altra parte, ci sò i tempi quandu a nostalgia hà l'effettu totalmente oppostu è porta implicazioni positive, postu chì pò migliorà u nostru umore è furnisce una maggiore sicurezza emotiva. "Questu ci face vede u passatu cum'è una fonte utili d'amparera per u mumentu presente", dice.

"Hè innegabile chì a nostalgia hè una caratteristica chì aiuta à definisce ci"
Diego S. Garrocho , Filosufu

A nostalgia pò avè "benefici" per noi perchè ùn deve micca necessariamente avè un latu negativu. "Platone ci hà dighjà dettu chì ci eranu forme di dulore sanu è, da tandu, micca pochi anu cunsideratu chì ci hè una forma di lucidità chì si verifica solu in tristezza o malincunia", spiega Diego S. Garrocho. Ancu s’ellu prevene chì ùn vole micca «cuncede à u pessimisimu alcun prestigiu intellettuale», assicura chì, in casu di nustalgia, a nota a più speranza hè a pussibilità di u ritornu: «U nostalgicu brama un tempu accadutu ma quella memoria pò serve da mutore emotivu per pruvà à vultà in quellu locu à u quale, in un modu o in un altru, appartenemu.

Malincunia o brama

A malincunia hè spessu usata cum'è sinonimu di brama. A psicologa Bárbara Lucendo cumenta chì ancu se sti dui sentimenti spartenu parechje similarità, anu ancu parechje altre sfumature chì li rendenu diversi. Una di e differenze principali hè l'effettu ch'elli anu nantu à a persona chì li sperimenta. «Mentre a malincunia causa in l'individuu un sintimu di scuntentezza cù a so vita persunale, a nustalgia ùn hà micca st'effettu ", dice u prufessiunale, chì aghjusta chì a sperienza di a nustalgia hè ligata à una memoria specifica mentre a malincunia, è e so cunsequenze, si producenu più largamente cù u tempu. D'altra parte, a malincunia nasce da penseri tristi è hè assuciata à sperienze d'emozioni spiacevuli, facendu chì a persona si senti calata è senza entusiasmu, mentre a nostalgia pò esse cunnessa sia cù emozioni spiacevuli sia piacevuli per via di a memoria di ciò chì hè statu vissutu.

A nostalgia, dice Diego S. Garrocho, hè un eserciziu di finzione: cunsidereghja a memoria cum'è una facultà ego-difensiva, postu chì ci prutege da a nostra propria mediocrità è aspira à ricreà i ghjorni passati cù una epica è cù una dignità ch'elli probabilmente ùn meritanu micca. Tuttavia, sustene chì e persone anu qualchì volta a necessità di ricreare e nostre esperienze precisamente per piazzà u passatu finu à e nostre aspettative. "Pensu chì questu eserciziu pò esse, ùn sò micca se hè sanu, ma hè almenu legittimu fintantu chì ùn supere micca certi limiti", dice.

Lascia un Audiolibro