Neurosi cum'è una chance di riscriva u passatu

U nostru cumpurtamentu cum'è adulti hè assai influenzatu da u traumu di a zitiddina è l'esperienze di relazione in a zitiddina. Ùn si pò cambià nunda ? Ci hè chì tuttu hè assai più ottimista.

Ci hè una bella formula, l'autore ùn hè micca cunnisciutu: "U caratteru hè quellu chì era in una relazione". Una di e scuperte di Sigmund Freud hè chì i primi traumi creanu zoni di tensione in a nostra psique, chì più tardi definiscenu u paisaghju di a vita cuscente.

Questu significa chì in l'età adulta ci truvamu cù un mecanismu chì hè statu cunfiguratu micca da noi, ma da l'altri. Ma ùn pudete micca riscrive a vostra storia, ùn pudete micca sceglie altre rilazioni per voi stessu.

Questu significa chì tuttu hè predeterminatu è ùn pudemu solu suppurtà senza pruvà à riparà nunda ? Freud stessu hà rispostu à sta quistione intruducendu u cuncettu di compulsione di ripetizione in psicoanalisi.

In breve, a so essenza hè a siguenti: da una banda, u nostru cumpurtamentu attuale spessu s'assumiglia à una ripetizione di certi movimenti precedenti (questa hè una descrizzione di una neurosi). Per d 'altra banda, sta ripetizione nasce solu per pudè curreghje qualcosa in u presente : vale à dì, u miccanisimu di u cambiamentu hè custruitu in a struttura stessa di a neurosi. Tutti dui dependemu di u passatu è avemu una risorsa in u presente per correggillu.

Tendemu à mette in situazioni ripetitive, reacting relazioni chì ùn anu micca finitu in u passatu.

U tema di a ripetizione spessu appare in i stori di i clienti: à volte cum'è una sperienza di disperazione è impotenza, à volte cum'è intenzione di svià di rispunsabilità per a so vita. Ma più spessu, un tentativu di capisce s'ellu hè pussibule di sguassà u pesu di u passatu porta à a quistione di ciò chì u cliente faci per trascinà più sta carica, qualchì volta ancu aumentendu a so gravità.

"Mi cunnosci facilmente", dice Larisa di 29 anni durante una cunsultazione, "Sò una persona aperta. Ma i ligami forti ùn funzionanu micca: l'omi spariscenu prestu senza spiegazione.

Chì succede ? Avemu scupertu chì Larisa ùn hè micca cuscente di e peculiarità di u so cumpurtamentu - quandu un cumpagnu risponde à a so apertura, hè sopra à l'ansietà, li pare ch'ella hè vulnerabile. Allora cumencia à cumportanu aggressivu, difendendu da un periculu imaginariu, è cusì repelle un novu cunniscenza. Ùn hè micca cuscente chì attaccà qualcosa chì hè preziosu per ella.

A propria vulnerabilità permette di detectà a vulnerabilità di l'altru, chì significa chì pudete spustà un pocu più in prossimità

Tendemu à mette in situazioni ripetitive, reacting relazioni chì ùn anu micca finitu in u passatu. Daretu à u cumpurtamentu di Larisa hè u traumu di a zitiddina: a necessità di un attaccamentu sicuru è l'incapacità di ottene. Cumu si pò finisce sta situazione in u presente ?

In u cursu di u nostru travagliu, Larisa principia à capisce chì unu è u stessu avvenimentu pò esse sperimentatu cù diversi sentimenti. Prima, li paria chì avvicinassi à un altru significava necessariamente vulnerabilità, ma avà scopre in questu a pussibilità di più libertà in l'azzioni è e sensazioni.

A propria vulnerabilità permette di scopre a vulnerabilità di l'altru, è sta interdependenza permette di trasfurmà un pocu più in l'intimità - i partenarii, cum'è e mani in a famosa gravure d'Escher, disegnanu cù cura è gratitùdine per u prucessu. A so sperienza diventa diversa, ùn ripete più u passatu.

Per caccià u pesu di u passatu, hè necessariu di ricumincià da novu è vede chì u significatu di ciò chì succede ùn hè micca in l'uggetti è e circustanze chì ci circundanu - hè in noi stessi. A psicoterapia ùn cambia micca u calendariu passatu, ma permette di esse riscritta à u livellu di i significati.

Lascia un Audiolibro