cuntenutu
Miopia: tuttu ciò chì avete bisognu di sapè per esse miope
Miopia: chì hè?
La miopia ùn hè micca una malattia ma una visione sfusgiata chì hè carattarizatu da a visione vicina ma visione chjara sfocatu da luntanu. Affettendu circa un terzu di l'adulti in Europa è in America di u Nordu, a miopia hè u difettu visuale u più cumunu, è a so prevalenza cresce in costante.
Di solitu appare à uetà sculare (in a zitiddina o l'adulescenza) è progredisce à a prima età adulta, induve tende à stabilizzassi. Certi miopii forti, chjamati miopia "malatie", sfortunatamente evolvenu per tutta a vita.
Esiste diversi livelli di miopia variendu da un sughjettu à l'altru chì risultanu in a pena visuale più o menu impurtante. E persone miope "Luce" ùn sò micca ubligate di curregge a so miopia in modu permanente ma solu in situazioni risicate o necessarie cum'è cunduce, andà à u sinemà, ecc ... D'altri averanu una visione assai peghju, ancu vicinu.
In oculistica, a gravità di l'errori refrattivi (inclusa a miopia) hè misurata in diottrie. Per cunvenzione, u gradu di miopia hè descrittu cun un segnu "minus", chì varieghja per esempiu da -0,25 à -2,50 diottrie per miopia dolce, - 2,75 à -6 diottrie per miopia media, -6 diottrie è sopra per forte miopia.
Quale hè influenzatu da a miopia?
A prevalenza di miopia in diverse populazioni varieghja cù l'età,urìggini giugrafica, E luambiente. In Francia, secondu a Haute Autorité de Santé (HAS), u 29% di a pupulazione hè miope. Questa hè ancu a figura truvata in l'America di u Nordu.
D'altra parte, i paesi asiatichi sò più colpiti: 80 à 90% di i zitelli in età sculare sò cortu-vista in certe zone urbane di a Cina, Taiwan, Hong Kong, Giappone, o ancu a Corea di Sud. Frà questi, 10 à 20% anu una miopia alta, chì pò purtà à cumplicazioni tombi.
Sicondu parechje stime, 2,5 miliardi di persone (un terzu di a pupulazione mundiale) seranu miope in u 2020, contr'à 1,6 miliardi oghje2.
Cause di miopia
In un ochju nurmale, l'imagine di l'uggetti hè prughjettata annantu à a retina (una spezia di "filmu fotograficu" situatu à u fondu di l'ochju). A cornea è u lente, e lenti in fronte di l'ochju, travaglianu per pruduce una maghjina nitida nantu à a retina.
In casu di miopia, u puntu di nitidezza ùn hè micca nantu à a retina, ma davanti à ella. U più spessu, stu fenomenu hè in relazione cù un globu oculare chì hè troppu longu. Parlemu tandu di miopia axile.
Più raramente, una curvatura eccessiva di a córnea pò ancu esse implicata. In tutti i casi, l'immagine di l'uggetti luntani pare sfocata, perchè a lente ùn pò cumpensà.
E cause di a miopia sò tramindui lascivious et preoccupa, ma ùn sò micca assai cunnisciuti. Finu à avà, più di 20 regioni genetiche sò state identificate è ponu allughjà geni implicati in a miopia3. Sicondu alcuni studii, più di 70 geni ghjucanu un rolu in anormalità di u rifrazione1. Alcuni di sti geni codificanu per fattori di crescita, o ancu per elementi di u matrice oculare2.
Tuttavia, cume a prevalenza di a miopia continua à aumentà in u mondu sanu, i ricercatori trovanu chì i fattori ambientali anu ancu un rolu impurtante in u sviluppu di stu disordine visuale. Sicondu un studiu recente4, mancanza di esposizione à u sole naturale disturba a crescita di l'ochju è pò prumove a miopia. Stili di vita attuali (videogiochi, lettura, schermi, poche attività à l'aria aperta, ecc.) Devenu dunque esse evitati u più pussibule.
Cursu è pussibuli cumplicazioni
In a maiò parte di i casi, a miopia axile si curretta bè è curretta, ùn pone micca un prublema in a vita d'ogni ghjornu. In generale si stabilizza intornu à l'età di 25 anni è spessu ùn supera micca i -6 diottri.
Tuttavia, alcune miopia sò progressive (chjamate ancu malatie di miopia) è ùn si stabilizanu. Richiedenu un cuntrollu visuale regulare da un duttore oftalmicu, è una adattazione di a currezzione ottica frequente.
Inoltre, a miopia (soprattuttu quandu forte) hè assuciata cun un risicu aumentatu di sviluppà malatie gravi di l'ochji.1Inclusa:
- un staccamentu di a retina chì pò causà cecità;
- glaucoma (deterioramentu di u nervu otticu);
- cataratte (nuvulazione di u lente);
- sanguinamentu da u macula (zona centrale di a retina).
Infine, hè impurtante nutà chì micca tutte e persone in u mondu benefizianu di una correzione visuale adeguata. Hè stimatu chì 150 milioni di persone in a pianeta soffrenu di errori di rifrazione micca curretti, di i quali 8 milioni sò cunsiderati cechi2.
I sintomi di a miopia sò:
- a perdita di acuità visuale da luntanu (U terminu "luntanu" hè parente. A vista pò cumincià à sfocassi da qualchì decina di centimetri di distanza in casi di alta miopia);
- a bisognu à avvicinassi per vede più chjaramente (questu hè unu di i segni assai ricunnisciuti di a miopia iniziale);
- difficultà à vede quandu cunduce una vittura, ciò chì hè particularmente periculosu per sè stessu è per l'altri;
- qualchì volta mal di testa.
A miopia bassa appare gradualmente. L'uggetti luntani parenu sfocati, mentre chì l'uggetti vicini fermanu croccanti.
Di solitu, i zitelli miopi o l'adulescenti anu difficultà à leghje ciò chì hè scrittu nantu à a lavagna quand'elli sò pusati à u fondu di a classe. Leghje segni luntani o nomi di strade diventa difficiule.
A malatia di Miopia, o forte miopia, principia prima in a zitiddina. Evolve rapidamente, per tutta a vita, è ùn si stabilizza micca in l'età adulta. Pò ghjunghje - 30 diottrie. Soprattuttu stu tippu di miopia risica di causà cumplicazioni (staccamentu di a retina, glaucoma, cataratta precoce, cecità).
Persone in risicu di miopia
A miopia hè più cumuna:
- in alcune famiglie, per mutivi genetichi. I zitelli cun unu o i dui parenti chì sò miopi sò più propensi ch'è l'altri à esse miopi.
- in e persone di discendenza caucasica è asiatica, è menu cumuni in quelli di discendenza africana1.
Cursuri di Risk
Parechji fattori ambientali parenu aumentà u risicu di miopia:
- le pocu tempu passatu fora durante a zitiddina5, è dunque a mancanza di esposizione à u sole;
- pratica eccessiva di certe attività chì furzanu l'ochji à travaglià strettu, cume lettura, ricami, certi ghjochi video, ecc ... 2;
- A forte dumanda di travagliu strettu durante a zitellina è l'adulescenza: si parla di miopia sculare.
L'opinione di u nostru duttore
In u quadru di a so dimarchja di qualità, Passeportsanté.net vi invita à scopre l'opinione di un prufessiunale sanitariu. U duttore Jacques Allard, medicu generale, vi dà u so parè nantu à u miopia :
A Miopia hè u disordine visuale più cumunu è a so prevalenza continua à cresce. Di solitu appare à l'età di a scola è hè impurtante catturallu u più prestu pussibule. Se a vostra difficultà à vede da luntanu hè abbastanza marcata per impedisce di realizà un compitu o vi impedisce di prufittà à pienu di certe attività, cunsultate un specialistu di a visione (optometristu in Quebec o oculistu in Francia). Inoltre, se ùn soffre micca di alcun disturbu visuale, hè raccomandatu di fà un primu esame di a vostra vista à 40 anni è à intervalli regulari dopu, ogni 2 à 4 anni trà 40 è 54 anni, ogni 1 à 3 anni trà 55 è 64 anni, è ogni 1 à 2 anni dopu à 65 anni. Duttore Jacques Allard MD FCMFC |