Mycena meliaceae (Mycena meliigena)

Sistematica:
  • Divisione: Basidiomycota (Basidiomycetes)
  • Suddivisione: Agaricomycotina (Agaricomycetes)
  • Classe: Agaricomycetes (Agaricomycetes)
  • Sottoclasse: Agaricomycetidae (Agaricomycetes)
  • Ordine: Agaricales (Agaric o Lamellar)
  • Famiglia: Mycenaceae (Mycenaceae)
  • Genere: Mycena
  • Type: Mycena meliigena (Melium mycena)

:

  • Agaricus meliigena
  • Prunulus meliigena

Mycena meliaceae (Mycena meliigena) foto è descrizzione

testa: 5-8, possibbilmente finu à 10 millimetri à traversu. A forma hè parabolica à cunvexa, a parti suprana di u caprettu hè spessu ligeramente appiattata in u centru o ancu ligeramente depressu. Pronunciatu furrowed, traslucent-striped. Coperta cù un revestimentu biancu, dà l'impressione di fretu. Culore rossu, rosu marronu, viole rossu, viole scuru, marrone pallidu cù un tinte lilla, più marrone in età.

piastre: adnate cù un dente, adnate o ligeramente decurrente, raru (6-14 pezzi, solu quelli chì ghjunghjenu à u troncu sò cuntati), largu, cù un bordu cunvessu più strettu finamente serratu. I platti sò curtu, micca assai ghjunghje à i gammi, arrotondati. In i ghjovani funghi, pallidu, biancu, biancu, dopu culori "sepia" (pittura marrone chiaru da u saccu di tinta di un molluscu di mare, seppia), marrone pallidu, grisgiu-marrone, beige-marrone, beige bruttu, u bordu hè sempre più pallidu. .

Jambe: magre è longu, da 4 à 20 millimetri di longu è 0,2-1 mm di grossu, curvatu o, più raramente, ancu. Fragile, instabile. Un culore cù un cappellu. Hè cupartu cù u listessu revestimentu di fretu cum'è u cappellu, à volte più grande, flaky. Cù l'età, a placca sparisce, a gamba diventa nuda, brillanti, à a basa ferma una pubescence fibru bianca longa fina.

Mycena meliaceae (Mycena meliigena) foto è descrizzione

Pulp: magre assai, traslucida, biancastra, biancu-beige, acquosa.

Taste: inconnu.

ciavuru: indistinguibile.

polvere di spore: biancu.

Bazidi: 30-36 x 10,5-13,5 µm, à deux et quatre spores.

Controversia: liscia, amiloide, da sferica à quasi sferica ; da basidi a 4 spore 8-11 x 8-9.5 µm, da basidi a 2 spore fino a 14.5 µm.

Nisuna dati. U funghi ùn hà micca valore nutrizionale.

Cresce, per regula, nantu à l'corteza cuperta di muschi di vari arburi caduti viventi. Preferite le querce.

U periodu di fruttu casca in a seconda mità di l'estiu è finu à a fini di u vaghjimu. Melia mycena hè abbastanza diffusa in i boschi di l'Europa è l'Asia, ma hè cunsideratu una spezia rara, listata in i Libri Rossi di parechji paesi.

Mycena meliaceae (Mycena meliigena) foto è descrizzione

Duranti u vaghjimu umitu è ​​micca assai fretu di u vaghjimu, Mycena meliaceae apparisce sùbitu in grande quantità da a cortezza, spessu trà licheni è muschi, è micca direttamente da l'arbulu. Ogni basa di quercia pò avè centinaie di elli. Tuttavia, questu hè una bellezza effimera, assai curta. Appena l'alta humidità sparisce, Mycena meliigena sparisce ancu.

Mycena corticola (Mycena corticola) - sicondu certi fonti, hè cunsideratu un sinonimu di Mycena meliigena, sicondu parechji sò diverse spezie, Melian - European, Cork - North American.

Mycena pseudocorticola (Mycena pseudocorticola) cresce in i stessi cundizioni, sti dui miceni ponu spessu trovanu inseme nantu à u stessu troncu. M. pseudocorticola hè cunsideratu a spezia più cumuna. I specimens ghjovani è freschi di e duie spezie ùn sò micca difficiuli di distingue, Mycena pseudocrust hà tonalità bluish, grisgiu-bluish, ma tramindui diventanu più marroni cù l'età è sò difficiuli di identificà macroscopicamente. Microscopically, sò ancu assai simili.

I culori marroni in specimens anziani pò causà cunfusione cù M. supina (Fr.) P. Kumm.

M. juniperina (juniper? juniper?) hà un capeddu marroni-marronu pallidu è si sviluppa nantu à u ginepro cumuni (Juniperus communis).

Foto: Tatiana, Andrey.

Lascia un Audiolibro